Astăzi vedem dispozitive de zbor individual în filmele de acțiune sau în misiunile spațiale, însă puțini știu că la baza acestei tehnologii stă un inginer român. În anul 1956, un tânăr ofițer de aviație pe numele său Justin Capră a uimit, dar a și înfuriat autoritățile vremii cu o creație desprinsă din romanele de anticipație. El a proiectat și construit primul rucsac zburător din lume, un aparat portativ destinat zborului individual. Deși inovația sa a fost respinsă brutal de regimul comunist de la București, conceptul a revoluționat deceniile următoare și a ajuns să fie folosit de astronauții americani și de vedetele de la Hollywood.
Cum funcționa din punct de vedere tehnic aparatul care a sfidat gravitația
La mijlocul anilor ’50, Justin Capră a transformat un vis adolescentin într-o realitate inginerească palpabilă. Prima variantă a rucsacului său zburător folosea un sistem de propulsie bazat pe arderea unui amestec periculos de alcool și oxigen. Această reacție chimică genera un jet de gaze cu o forță de tracțiune suficient de mare încât să poată ridica de la sol un om adult.
Inventatorul a testat el însuși prima versiune, iar rezultatele au fost încurajatoare, deși presărate cu accidente.
„M-am ridicat jumătate de metru, un metru, și-am crezut că sunt în Ceruri… De frică. Pentru că nu m-așteptam să mă ridic. Oricum, n-a fost o experiență prea reușită. M-am și fript la mână, s-a rupt și un ajutaj”, mărturisea Justin Capră într-un interviu acordat spre finalul vieții.
Doi ani mai târziu, în 1958, proiectul a primit un sprijin tehnic uriaș din partea legendarului savant Henri Coandă. Acesta i-a sugerat tânărului inventator să schimbe radical combustibilul inițial. Soluția propusă a fost utilizarea perhidrolului, un compus chimic mult mai stabil și mai eficient pentru propulsie. Noua versiune a fost testată cu succes absolut de către parașutistul Vasile Sebe, demonstrând lumii științifice că zborul individual controlat este perfect posibil.
De ce a fost arestat inventatorul român Justin Capră pentru ideile sale vizionare?
În plin Război Rece, statul român era total nepregătit pentru o asemenea descoperire tehnologică. Când Justin Capră și-a prezentat invenția superiorilor săi din armată, sperând să obțină finanțare pentru producția de serie, reacția a fost una de dispreț total. Locțiitorul politic al unității i-a respins brutal dosarul.
„Avem nevoie de tractoare, tovarășe, nu de oameni care să zboare”, i-a replicat ofițerul comunist.
Frustrat de obtuzitatea autorităților locale, inginerul a căutat sprijin financiar la mai multe ambasade străine de la București. Vizita sa la Ambasada Statelor Unite ale Americii a atras imediat atenția Securității. Capră a fost arestat sub acuzația gravă de intenție de trădare de patrie. A fost aruncat într-un beci întunecat, bătut cu bestialitate și forțat să dea nenumărate declarații. După săptămâni de teroare în care a dormit pe ciment și a mâncat doar pâine neagră, a fost eliberat. Prețul libertății a fost însă unul uriaș. Statul l-a dat afară din armată, i-a retras gradul de ofițer și l-a forțat să lucreze ca măturător și spălător de mașini.
De la temnițele din România direct la agenția spațială americană
În timp ce adevăratul inventator era umilit în propria țară, tehnologia sa a cucerit mapamondul. În luna februarie a anului 1962, inginerul american Wendell Moore de la compania Bell Aerosystems a brevetat un aparat de zbor uluitor de asemănător cu cel desenat de Capră cu șapte ani mai devreme. Formele, principiul de funcționare și scopul erau practic identice.
Lipsa unui brevet internațional protejat l-a împiedicat pe inginerul român să își ceară drepturile financiare sau recunoașterea oficială peste ocean. Americanii au transformat rapid jetpack-ul într-un simbol al inovației. NASA a preluat tehnologia pentru a facilita deplasările cosmonauților în spațiu, în afara capsulelor orbitale. Mai târziu, rucsacul zburător a devenit un fenomen cultural global. A apărut în seria de filme cu agentul 007, James Bond, și a fost folosit spectaculos de Michael Jackson pe scenele marilor concerte internaționale.
Deși a pierdut paternitatea mondială asupra celei mai cunoscute invenții ale sale, Justin Capră nu a renunțat niciodată la pasiunea sa. Până la decesul său din anul 2015, mintea sa strălucită a continuat să producă peste 100 de invenții omologate, de la automobile cu un consum microscopic până la sisteme revoluționare de transport urban, lăsând în urmă o moștenire științifică inestimabilă pentru România.
Justin Capra a murit fără să-şi vadă invenţia pusă în practică. Prototipul este în prezent expus la Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida din Bucureşti.
Povestea Soleta. Mașina lui Justin Capră care consuma 0.5l/100km
