Un studiu recent aduce în lumină impactul devastator al stresului cronic asupra sănătății umane, constatând o legătură semnificativă între uzura organismului cauzată de stresul prelungit și un risc crescut de deces prematur. Cercetătorii de la Medical College of Georgia din cadrul Universității Augusta au descoperit, de asemenea, că această uzură, cunoscută sub numele de sarcină alostatică, poate crește considerabil șansele de a muri din cauza cancerului.
Sarcina alostatică este definită ca acumularea efectelor fiziologice ale expunerii repetate sau cronice la stres. Studiul subliniază modul în care stresul persistent solicită organismul, ducând la o uzură cumulativă a sistemelor biologice. Această uzură nu se manifestă doar printr-o stare generală de oboseală, ci are implicații profunde asupra sănătății pe termen lung, crescând vulnerabilitatea la afecțiuni grave precum cancerul și contribuind la o speranță de viață redusă.
„Ca răspuns la factorii externi de stres, corpul dumneavoastră eliberează un hormon de stres numit cortizol, iar apoi, odată ce stresul a trecut, aceste niveluri ar trebui să scadă din nou”, spune Dr. Justin Xavier Moore, epidemiolog la Medical College of Georgia și Georgia Cancer Center.
„Cu toate acestea, dacă aveți factori de stres psiho-social cronici, în curs de desfășurare, care nu vă permit niciodată să „coborâți”, atunci acest lucru poate provoca uzura corpului dumneavoastră la nivel biologic.”
41.000 de participanți
Mai mult de 41.000 de participanți la National Health and Nutrition Examination Survey, sau NHANES, care s-a desfășurat din 1988 până în 2019, au fost analizați retrospectiv de către cercetători sub conducerea lui Moore.
Indicele de masă corporală, tensiunea arterială diastolică și sistolică, colesterolul total, hemoglobina A1C (nivelurile mai ridicate indică un risc de diabet), albumina și creatinina (ambele măsuri ale funcției renale) și proteina C reactivă (o măsură a inflamației) sunt măsurători biologice de bază pe care cercetătorii le-au folosit pentru a calcula sarcina alostatică. O încărcătură alostatică ridicată a fost definită ca având un scor mai mare de 3.
Cum scapi de stres? Trucul care ți-ar putea aduce o viață mai bună
Indicele național de decese, care este menținut de Centrul Național pentru Statistici de Sănătate și de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, a fost apoi comparat cu acești participanți pentru a identifica cine a murit de cancer și când.
„Până în prezent, au existat cercetări limitate cu privire la relația dintre încărcătura alostatică și cancerul în rândul unui eșantion curent, reprezentativ la nivel național, de adulți din SUA”, scriu Moore și colegii săi în revista SSM Population Health.
„Examinarea asocierii încărcăturii alostatice cu rezultatele cancerului și dacă aceste asocieri variază în funcție de rasă poate oferi informații despre noi abordări în atenuarea disparităților în materie de cancer”.
Cercetătorii au descoperit că, chiar și fără a ține cont de potențiali factori de confuzie, cum ar fi vârsta, datele demografice sociale, cum ar fi rasa și sexul, raportul dintre sărăcie și venituri și nivelul de educație, cei cu o încărcătură alostatică ridicată aveau de 2,4 ori mai multe șanse de a muri de cancer decât cei cu o încărcătură alostatică scăzută.
„Știm că există diferențe în ceea ce privește încărcăturile alostatice în funcție de vârstă, rasă și sex”
De fapt, în cercetări anterioare, el și colegii săi au observat că, atunci când au analizat tendințele încărcăturii alostatice pe parcursul a 30 de ani în rândul a 50.671 de persoane, adulții cu vârsta de 40 de ani și peste au avut un risc mai mare de 100% de creștere a încărcăturii alostatice ridicate în comparație cu adulții sub 30 de ani.
Mai mult, indiferent de perioada de timp, adulții de culoare și latino-americani au avut un risc crescut de sarcină alostatică ridicată în comparație cu omologii lor de culoare albă.
„Dacă te naști într-un mediu în care oportunitățile tale sunt mult mai diferite decât ale omologilor tăi de sex masculin alb, de exemplu, fiind o femeie de culoare, traiectoria ta pe parcursul vieții presupune să te confrunți cu mai multe adversități, deci cu un stres mai mare”, spune el.
Ajustarea pentru factorii sociodemografici, inclusiv sexul și rasa și nivelul de educație, sarcina alostatică ridicată a dus la o creștere de 21%; iar ajustarea suplimentară a modelului pentru alți factori de risc, cum ar fi dacă participanții fumau, dacă au avut anterior un atac de cord sau dacă au fost diagnosticați anterior cu cancer sau insuficiență cardiacă congestivă, a dus la o creștere de 14%.
Cum ne protejăm de stres
Este esențial să abordăm stresul în mod proactiv pentru a ne proteja sănătatea fizică și mentală. Iată câteva strategii eficiente, bazate pe diverse surse:
Strategii active de gestionare a stresului:
Activitate fizică regulată: Exercițiile fizice eliberează endorfine, care au efect de calmare și îmbunătățesc starea de spirit. Nu trebuie să fie antrenamente intense; chiar și o plimbare rapidă de 30 de minute poate face minuni.
Tehnici de relaxare: Practicarea regulată a unor tehnici precum respirația profundă, meditația mindfulness, yoga sau tai chi poate reduce semnificativ nivelul de stres și induce o stare de calm. Există numeroase resurse online și aplicații care te pot ghida.
Somn de calitate: Un somn odihnitor este crucial pentru recuperarea fizică și mentală. Încearcă să ai un program de somn regulat, creează un mediu propice somnului (întuneric, liniște, temperatură confortabilă) și evită ecranele înainte de culcare.
Alimentație sănătoasă: O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, poate îmbunătăți rezistența organismului la stres. Evită consumul excesiv de cofeină, alcool și alimente procesate.
Gestionarea timpului: Tehnici de organizare a timpului, cum ar fi stabilirea priorităților, crearea de liste de sarcini și delegarea responsabilităților, pot reduce sentimentul de copleșire și stres. Învață să spui „nu” solicitărilor suplimentare atunci când te simți deja suprasolicitat.
Pauze regulate: Ia pauze scurte pe parcursul zilei pentru a te deconecta și a te relaxa. Chiar și câteva minute de respirație profundă sau de întindere pot ajuta.
Cultivarea hobby-urilor și a activităților plăcute: Acordă-ți timp pentru activități care îți aduc bucurie și relaxare, fie că este vorba de citit, grădinărit, ascultat muzică, pictat sau orice altceva te pasionează.
Construirea unui sistem de suport:
Conexiuni sociale: Interacțiunea cu familia și prietenii oferă suport emoțional și perspective diferite. Vorbește despre sentimentele tale cu persoane de încredere.
Căutarea de ajutor profesional: Dacă stresul devine cronic și te simți copleșit, nu ezita să cauți ajutorul unui psiholog sau terapeut. Terapia cognitiv-comportamentală, de exemplu, este o abordare eficientă pentru gestionarea stresului.
Schimbarea perspectivei:
Gândire pozitivă: Încearcă să te concentrezi pe aspectele pozitive ale vieții și să abordezi problemele cu o atitudine constructivă.
Acceptarea a ceea ce nu poți controla: Uneori, stresul provine din încercarea de a controla situații care sunt în afara puterii tale. Învață să accepți ceea ce nu poți schimba.
Stabilirea de obiective realiste: Evită să-ți impui standarde perfecționiste și stabilește obiective realizabile.
Adoptarea unei combinații a acestor strategii te poate ajuta să gestionezi eficient stresul și să îți protejezi sănătatea pe termen lung. Este un proces continuu care necesită atenție și efort conștient.
Stresul poate influenţa decisiv modul în care mâncăm. Un studiu ştiinţific
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Cristi Popa a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa jurnalistică la GadgetReport.ro, Cristi este un vorbitor public căutat și un moderator la evenimente din domeniu.
Cristi Popa este un jurnalist dedicat și un profesionist cu o etică puternică. El este cunoscut pentru capacitatea sa de a se adapta rapid la noile tehnologii și pentru a oferi informații corecte și la timp.
Pe lângă activitatea sa profesională, Cristi este un pasionat de tehnologie și un utilizator avid de gadgeturi. El este mereu în căutarea de noi tehnologii și gadgeturi care să-i facă viața mai ușoară și mai interesantă.