O echipă de cercetători de la spitalul Charité din Berlin a întreprins un studiu inedit și profund, menit să exploreze una dintre cele mai mari necunoscute ale existenței umane: ce se petrece exact în creier în clipa morții.
Sub coordonarea lui Jens Dreier, cercetător în neurologie experimentală, echipa a desfășurat un experiment cu implicații semnificative pentru înțelegerea proceselor biologice asociate cu sfârșitul vieții. Studiul a implicat monitorizarea activității cerebrale la nouă pacienți aflați în stadii terminale.
Cercetătorii au conectat electrozi la creierele acestor pacienți pentru a înregistra date precise. Cu ajutorul echipamentelor medicale avansate, ei au monitorizat ce se întâmplă în organism după ce inima încetează să mai bată și, implicit, când encefalograma – aparatul care măsoară activitatea electrică a creierului – indică o linie plată, semn al absenței activității cerebrale detectabile prin metode standard.
Scopul experimentului a fost de a surprinde și analiza eventuale activități neuronale sau „unde” cerebrale care ar putea apărea în aceste momente critice, chiar și după ce semnele vitale majore dispar și activitatea cerebrală pare să înceteze. Rezultatele și interpretările acestui studiu ar putea oferi perspective noi asupra întrebărilor legate de conștiință, experiențele din apropierea morții și funcționarea finală a creierului uman.
Detaliile complete și concluziile studiului sunt așteptate să aducă contribuții importante în domeniul neuroștiințelor și medicinei paliative, deschizând noi căi de cercetare într-un domeniu încă plin de mister.
O descoperire surpinzătoare
În mod surprinzător, encefalograma a arătat că unele celulele nervoase au fost active și după declararea decesului. Ei au aflat, astfel că, atunci când sunt lipsiți de oxigen și sânge, neuronii intră mai întâi într-un „mod pauză”. În momentul în care prima celulă a cedat, se spune că ea se depolarizează, adică eliberează toată rezerva sa de energie.
În ciuda celor știute până acum, cercetătorii au ajuns la concluzia că nu există un moment exact al treceri de la viață la moarte.
Procesul care duce la moartea celulelor ar dura câteva ore, chiar și până la 21 de ore în unele cazuri.
Învierea este posibilă? Pornind de la aceste concluzii, cercetătorii s-au întrebat dacă moartea nu poate fi un proces reversibil.
În teorie, dacă se stimulează celulele în intervalul de până la 21 de ore, învierea ar putea fi posibilă. Printre altele, dacă capul ar fi păstrat la rece, celulele s-ar păstra în starea lor inițială și ar frâna acumularea de elemente chimice toxice.
,,Pentru a învăța cum să protejăm creierul în caz de accident vascular cerebral sau de stop cardiac, trebuie să înțelegem mai întâi cum să îl protejăm. Timpul joacă un rol important”, a declarat profesorul Jens Dreier.
Învierea este posibilă?
Un start-up american lucrează, de altfel, la o tehnologie care ar putea întoarce morţii de la groapă. Experţii în biochimie susţin că moartea cerebrală poate fi reversibilă, iar acest lucru a fost dovedit deja de testele medicale pe animale.
Din punct de vedere ştiinţific, moartea este definită ca fiind momentul în care toate funcţiile biologice ale unui organism încetează să mai funcţioneze. Cel puţin asta susţine Universitatea din Harward, încă din 1968.
Un start-up din Statele Unite, Bioquark, încearcă să schimbe din temelii această percepţie, dezvoltând o tehnologie care ar putea regenera creierul uman.
Şeful companiei, cercetătorul în domeniul farmaceutic Ira S. Pastor, a declarat că există multe animale, precum amfibienii sau peştii, care au capacitatea de a-şi regenera anumite porţiuni ale creierului.
Specialistul susţine că acest proces ar putea fi transpus în cazul unor persoane aflate în moarte cerebrală. Bioquark a realizat deja, cu succes, mai multe experimente în cadrul cărora au realizat transplanturi de creier pe salamandre, pentru a afla cum evoluează capacitatea lor de memorare, după ce au suferit traume cerebrale severe.
Rezultatele studiilor au demonstrat că amfibienii îşi recuperaseră aproape complet abilitatea de a procesa informaţiile receptate din mediul exterior.
Mai mult chiar, expertul susţine că, în trecut, au fost realizate experimente ştiinţifice privind moartea cerebrală în care s-au aflat unii pacienţi umani, iar rezultatele au arătat că o astfel de tehnologie nu este o utopie.
Cercetările sunt încă în faza de pionierat însă nu este exclus ca, în viitor, moartea cerebrală să poată fi reversibilă.
Cu o experiență de 10 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Marius Ivan este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Marius a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa profesională, Marius este un pasionat de tehnologie și un utilizator avid de gadgeturi. El este mereu în căutarea de noi tehnologii și gadgeturi care să-i facă viața mai ușoară și mai interesantă.