Vârsta biologică a 42 de pacienți a scăzut cu trei-patru ani în 12 săptămâni, sub un medicament proiectat de la zero cu ajutorul inteligenței artificiale. Rezultatul a fost publicat luni în revista Nature Biotechnology și este primul de acest fel: un compus descoperit algoritmic care nu doar tratează o boală, ci pare să miște și indicatorii îmbătrânirii.
Medicamentul se numește rentosertib și aparține companiei Insilico Medicine, specializată în descoperirea de molecule cu ajutorul inteligenței artificiale. Are o particularitate rară: și ținta biologică, și molecula au fost identificate de algoritmi. Ținta este TNIK, o kinază implicată în procesele de fibroză, iar indicația pentru care a fost dezvoltat este fibroza pulmonară idiopatică, o boală cronică în care țesutul pulmonar se cicatrizează progresiv.
Ce arată datele din studiu
Este vorba despre un studiu randomizat de fază IIa, cu 42 de pacienți diagnosticați cu fibroză pulmonară idiopatică, împărțiți în trei brațe: 30 mg de două ori pe zi, 60 mg o dată pe zi și placebo. Durata a fost de 12 săptămâni, iar cercetătorii au urmărit date proteomice longitudinale pentru 2.841 de proteine din sânge.
La grupul care a primit 30 mg de două ori pe zi, vârsta biologică estimată a scăzut cu trei-patru ani încă din săptămâna a patra, iar la unele dintre modelele folosite reducerea a ajuns până la șase ani. Pacienții care au primit placebo sau niciun tratament fie au îmbătrânit, fie au rămas pe loc.
Partea clinică propriu-zisă nu este nici ea neglijabilă: în grupul de 60 mg, capacitatea vitală forțată, principalul indicator urmărit în această boală, s-a îmbunătățit în medie cu 98,4 mililitri, în timp ce la placebo a scăzut cu 20,3 mililitri.
Ce înseamnă, de fapt, vârsta biologică
Aici stă și forța, și slăbiciunea rezultatului. Ceasurile îmbătrânirii sunt modele care adună zeci sau sute de măsurători și scot un număr menit să descrie starea reală a organismului, nu anii din buletin. Primele versiuni, apărute acum mai bine de un deceniu, urmăreau metilarea ADN-ului, adică modificări chimice ale materialului genetic. Generația actuală se bazează pe proteomică, adică pe proteinele din sânge, iar un studiu din 2024 a arătat că această abordare poate semnala un risc crescut de boli asociate vârstei.
Ce face rezultatul mai greu de respins este numărul de instrumente folosite. Echipa a aplicat șase ceasuri proteomice diferite, dezvoltate independent de grupuri de la Harvard, Oxford, Universitatea din Beijing și Insilico: ProtAge, cele două variante ale OrganAge, PAC, ipfP3GPT și PAOPAC. Toate au indicat aceeași direcție, ceea ce a permis companiei să concluzioneze că medicamentul „ar putea modula dimensiuni complementare ale îmbătrânirii biologice”.
„Șase ceasuri proteomice de la șase grupuri independente, aplicate acelorași 42 de pacienți, au raportat toate o vârstă biologică mai mică în brațele tratate”, a comentat Michael Levitt, laureat al premiului Nobel pentru chimie în 2013. Jackie Han, de la Universitatea din Beijing, a formulat concluzia mai sec: „Aceste ceasuri au prezis constant o reducere a vârstei biologice în grupul tratat cu rentosertib.”
De ce merită totuși prudență
Utilitatea reală a ceasurilor biologice rămâne în dezbatere. Nu există încă o măsurătoare universal acceptată, iar variantele existente pornesc de la principii diferite și pot da rezultate care nu se suprapun. Unii medici avertizează că urmărirea acestor indicatori poate împinge spre intervenții greșite, care ameliorează cifra dar afectează chiar mecanismele de reparare ale organismului.
Al doilea motiv de prudență ține de dimensiune. Patruzeci și doi de pacienți înseamnă un studiu mic, iar 12 săptămâni înseamnă un interval scurt pentru un fenomen care se desfășoară în decenii. Rentosertib a avansat deja în faza a treia de studii clinice în China, dar drumul până la o aprobare de piață presupune mult mai multe date, pe loturi mult mai mari.
Contextul medical explică de ce compania a ales tocmai această boală. Fibroza pulmonară idiopatică are o supraviețuire medie de trei-cinci ani de la diagnostic, iar medicamentele disponibile astăzi încetinesc declinul funcției pulmonare fără să îl oprească. O moleculă care ameliorează efectiv capacitatea respiratorie ar fi o veste bună independent de discuția despre îmbătrânire.
Rezultatele complete sunt publicate în Nature Biotechnology, iar detaliile despre program sunt disponibile pe site-ul Insilico Medicine. Studiul a fost semnalat de publicația Gizmodo. Pe aceeași temă, am scris despre felul în care corpul îmbătrânește în două valuri, la 30 și la 50 de ani, despre un compus care a încetinit îmbătrânirea la șoareci și despre avertismentul cercetătorului-șef al OpenAI privind ritmul dezvoltării inteligenței artificiale.
