Plasmalogenii din ascidii, animale marine consumate în Coreea și Japonia, au inversat mai multe semne ale îmbătrânirii la șoareci vârstnici. Animalele care au primit suplimentul au învățat mai repede, au avut mai multe sinapse, mai puțină inflamație în creier și chiar blană nouă, neagră și mai deasă. Rezultatele sunt spectaculoase, dar vin dintr-un studiu pe animale, nu pe oameni.
Ce sunt ascidiile și de ce au intrat în laborator
Ascidiile, cunoscute în engleză drept sea squirts, sunt animale marine care se mănâncă în mai multe zone din Asia. În Coreea li se spune meongge, în Japonia hoya, iar în ambele bucătării sunt consumate inclusiv crude.
Motivul pentru care au ajuns în atenția cercetătorilor este compoziția lor: conțin cantități mari de plasmalogeni. Studiul care a testat efectul lor a fost realizat de o echipă de la Universitatea Xi’an Jiaotong-Liverpool, împreună cu cercetători de la Stanford, de la Universitatea Shanghai Jiao Tong și de la Universitatea Academiei Chineze de Științe, și a fost publicat în revista Frontiers in Molecular Biosciences.
Ce sunt plasmalogenii
Plasmalogenii sunt un tip de lipide, adică molecule de grăsime, și fac parte din structura membranelor celulare. Se găsesc în tot organismul uman, dar sunt deosebit de abundenți în creier, în inimă și în celulele sistemului imunitar.
Nivelul lor scade odată cu vârsta. Mai mult, valori reduse au fost observate în mai multe boli neurodegenerative, între care boala Alzheimer și boala Parkinson. De aici a pornit întrebarea dacă refacerea rezervei de plasmalogeni ar putea proteja creierul de o parte dintre schimbările asociate îmbătrânirii.
Testul labirintului acvatic
Pentru a măsura învățarea și memoria, cercetătorii au folosit labirintul acvatic Morris, un test clasic de laborator. Șoarecii sunt puși într-un bazin în care există o platformă ascunsă, unde se pot odihni.
Pentru că preferă să iasă din apă, animalele învață treptat unde se află platforma. Șoarecii tineri o găsesc rapid după câteva zile de antrenament, în timp ce cei bătrâni au nevoie de mai mult timp, ceea ce reflectă declinul cognitiv asociat vârstei.
După cinci zile de antrenament, șoarecii vârstnici care primiseră plasmalogeni s-au comportat mult mai aproape de animalele tinere. Au ajuns la platformă semnificativ mai repede decât șoarecii bătrâni fără supliment.
Ce s-a schimbat în creierul șoarecilor
După teste, cercetătorii au examinat creierele animalelor. Șoarecii care primiseră suplimentul aveau mai multe sinapse, iar acestea păreau în stare mai bună decât cele ale animalelor bătrâne netratate.
Sinapsele sunt joncțiunile prin care celulele nervoase comunică între ele. Prin ele trec semnalele în rețelele neuronale, iar de ele depind învățarea, memoria și multe alte funcții. Capacitatea creierului de a le modifica și de a forma altele noi, numită plasticitate neuronală, scade cu vârsta.
A doua diferență importantă a fost inflamația. La șoarecii cu plasmalogeni, inflamația din creier era substanțial mai mică. Inflamația face parte din răspunsul imunitar normal, dar când devine cronică poate deteriora celulele nervoase și poate perturba comunicarea dintre sinapse. Este considerată un factor important în mai multe afecțiuni neurodegenerative.
Profesorul Lei Fu, autorul corespondent al studiului, rezumă rezultatele astfel: „Cercetarea noastră sugerează că plasmalogenii ar putea nu doar să oprească declinul cognitiv, ci să inverseze deficiențele cognitive din creierul îmbătrânit. În plus, șoarecii bătrâni hrăniți cu plasmalogeni dezvoltă blană nouă, neagră, mai deasă și mai lucioasă decât cea a șoarecilor care nu au primit suplimentul”.
Cum ar putea funcționa plasmalogenii din ascidii
Mecanismul exact nu este încă stabilit, iar cercetătorii propun mai multe explicații posibile.
„Am descoperit că plasmalogenii cresc semnificativ numărul moleculelor care ajută la creșterea și dezvoltarea neuronilor și a sinapselor din creier. Asta sugerează că plasmalogenii pot promova neuroregenerarea”, spune profesorul Fu.
„Există, de asemenea, tot mai multe dovezi că plasmalogenii afectează direct proprietățile structurale ale sinapselor. Plasmalogenii ar putea crește fluiditatea și flexibilitatea membranelor sinaptice, influențând transmiterea impulsurilor între neuroni”, adaugă el.
A treia ipoteză iese complet din creier și trece prin intestin. „Unele studii au arătat că plasmalogenii din alimentație afectează microorganismele din intestin. S-a raportat pe scară largă că legătura dintre organismele din intestinul nostru și creier influențează neurodegenerarea. Este posibil ca efectul plasmalogenilor asupra acestei legături să producă îmbunătățirile observate în acest studiu la învățare și memorie”, explică cercetătorul.
Ce înseamnă asta pentru oameni
Autorul principal are suficientă încredere în rezultate încât ia zilnic un supliment cu plasmalogeni. „Pentru prima dată, arătăm că suplimentele cu plasmalogeni ar putea fi o potențială strategie de intervenție pentru oprirea neurodegenerării și promovarea neuroregenerării. Administrarea orală de plasmalogeni ar putea fi o strategie terapeutică fezabilă pentru îmbunătățirea funcției cognitive la persoanele în vârstă”, a declarat profesorul Fu, potrivit comunicatului Universității Xi’an Jiaotong-Liverpool.
Aici intervine însă avertismentul obligatoriu. Rezultatele vin dintr-un model animal. Ce se întâmplă la șoareci vârstnici nu se traduce automat la oameni, iar consumul de ascidii sau de suplimente nu are, deocamdată, nicio dovadă clinică de eficiență la om.
Ar fi nevoie de studii suplimentare care să stabilească dacă efectul apare și la oameni, ce doze ar fi eficiente și dacă administrarea pe termen lung este sigură. Lucrarea completă este disponibilă în Frontiers in Molecular Biosciences.
De ce merită totuși urmărit subiectul
Dincolo de titlurile despre inversarea îmbătrânirii, valoarea studiului stă în direcția pe care o deschide. Dacă o moleculă din alimentație poate influența starea sinapselor și nivelul de inflamație din creier, atunci avem o pistă concretă de cercetare, nu doar o corelație observațională.
Este același tip de întrebare la care încearcă să răspundă și alte echipe. Am scris despre ce au în plus oamenii care trec de 110 ani și despre felul în care grijile financiare de o viață îmbătrânesc creierul. Îmbătrânirea creierului începe să fie tratată ca un proces cu factori identificabili, nu ca o fatalitate.
