Într-o decizie care aduce un respiro financiar pentru milioane de europeni, dar mai ales pentru șoferii din estul continentului, miniștrii Transporturilor din țările UE au respins joi propunerea controversată a Comisiei Europene de a introduce Inspecția Tehnică Periodică (ITP) anuală pentru vehiculele mai vechi de 10 ani.
Propunerea, care viza creșterea siguranței rutiere și reducerea poluării, ar fi obligat proprietarii de mașini și camionete cu o vechime de peste un deceniu să treacă pe la stațiile ITP în fiecare an, dublând astfel costurile și timpul pierdut pentru aceștia.
„Nu” cheltuielilor suplimentare
Miniștrii reuniți la Bruxelles au argumentat că actualul sistem, care prevede un control la doi ani la nivel european, este suficient și că o modificare ar „impune cheltuieli suplimentare nejustificate proprietarilor de vehicule”, într-o perioadă economică deja dificilă.
Deși țări precum Franța și Germania au deja reglementări mai stricte (ITP la doi ani pentru orice mașină mai veche de patru ani), impunerea unui standard anual la nivelul întregului bloc comunitar a fost considerată excesivă de către Consiliu.
Impactul major pentru șoferii din România
Decizia de la Bruxelles are implicații directe și semnificative pentru România, țara cu unul dintre cele mai îmbătrânite parcuri auto din Europa. În România, legislația actuală prevede deja ITP anual, dar doar pentru vehiculele mai vechi de 12 ani.
Dacă propunerea UE trecea, toți proprietarii de mașini cu vechime între 10 și 12 ani (o categorie masivă în România, incluzând modele populare produse în 2013-2015) ar fi fost obligați să facă ITP-ul anual.
Acești șoferi rămân la programarea actuală, efectuând inspecția o dată la doi ani, până când vehiculul împlinește vârsta de 12 ani.
O gură de oxigen pentru buzunarele românilor
Costul unui ITP în România variază între 150 și 250 de lei, la care se adaugă eventualele reparații necesare pentru a trece inspecția. Pentru un șofer cu venituri medii sau mici, care deține o mașină veche, dublarea frecvenței acestor controale ar fi reprezentat o povară financiară.
Statisticile arată că vârsta medie a parcului auto din România depășește 15 ani, mult peste media europeană de 12 ani. Așadar, o mare parte a populației ar fi fost direct vizată de această măsură.
Veste proastă pentru „samsari”: Se strânge șurubul la kilometraje și noxe
Deși au respins frecvența anuală, miniștrii au aprobat alte măsuri care vor afecta piața auto second-hand din România, dominată adesea de practici incorecte.
Război declarat kilometrajelor date înapoi: Oficialii UE au dat undă verde pentru dispoziții mai stricte împotriva fraudării odometrelor. Stațiile ITP vor fi probabil obligate să raporteze și să verifice mai riguros istoricul kilometrilor, o lovitură directă pentru „samsarii” care vând mașini cu kilometraje manipulate.
Teste de poluare mai dure: S-au aprobat noi metode de control pentru emisiile de dioxid de azot și particule fine. Aceasta înseamnă că mașinile diesel vechi (Euro 3, Euro 4), foarte numeroase pe șoselele din România, vor trece mult mai greu de ITP dacă au filtrul de particule (DPF) anulat sau defect, o practică des întâlnită în service-urile locale.
Ce urmează?
Decizia Consiliului nu este finală. Propunerile trebuie să treacă și de Parlamentul European. Dacă europarlamentarii vor avea o viziune diferită, va urma o perioadă de negocieri între instituțiile europene. Totuși, semnalul dat de miniștrii Transporturilor este clar: Europa vrea mașini mai sigure și mai curate, dar nu cu prețul sufocării financiare a cetățenilor care nu își permit vehicule noi.
Mașinile mai vechi de 5 ani din România au kilometrajul dat înapoi în medie cu peste 70.000 km
