Că alcoolul consumat în cantități mari face rău nu mai este demult o dezbatere. Ce rămâne neclar, de ani buni, este cât contează tipul de alcool atunci când vorbim despre un pahar de vin la masă sau despre o bere în weekend. O analiză prezentată la sesiunea științifică anuală a Colegiului American de Cardiologie (ACC.26) sugerează un răspuns nuanțat: la consum redus și moderat, contează nu doar cât bei, ci și ce anume torni în pahar.
Cercetătorii au lucrat pe datele a 340.924 de adulți înrolați în UK Biobank, uriașa bază de date medicală britanică, urmăriți între 2006 și 2022. La intrarea în studiu, participanții au completat un chestionar alimentar, iar echipa i-a împărțit în patru grupuri, în funcție de cantitatea de alcool pur consumată zilnic și săptămânal. Durata medie de urmărire a depășit 13 ani.
Cum au fost stabilite pragurile
Reperul de calcul este doza standard. O doză de bere de 355 de mililitri, un pahar de vin de aproximativ 148 de mililitri și o măsură de tărie de circa 44 de mililitri conțin, fiecare, în jur de 14 grame de alcool pur.
Persoanele care consumau sub 20 de grame pe săptămână, adică mai puțin de aproximativ o doză și jumătate, au fost încadrate la categoria „niciodată sau ocazional”. Consumul redus a însemnat între 20 de grame pe săptămână și 20 de grame pe zi pentru bărbați, respectiv între 20 de grame pe săptămână și 10 grame pe zi pentru femei. Consumul moderat a fost definit ca 20-40 de grame zilnic la bărbați și 10-20 de grame la femei, iar cel ridicat ca peste 40 de grame pe zi la bărbați și peste 20 de grame la femei.
Cifrele: consumul ridicat crește riscul indiferent de băutură
Comparativ cu abstinenții și cu cei care beau doar ocazional, participanții din grupul cu consum ridicat au avut un risc cu 24% mai mare de deces din orice cauză. Riscul de deces prin cancer a fost cu 36% mai mare, iar cel de deces prin boli de inimă cu 14% mai mare. Aici nu au apărut diferențe notabile între tipurile de băutură.
Peisajul se schimbă la niveluri mici și moderate de consum. Tăria, berea și cidrul au fost asociate cu un risc semnificativ mai mare de deces, în timp ce vinul consumat în cantități comparabile a fost asociat cu un risc mai mic. Contrastul s-a văzut cel mai clar la mortalitatea cardiovasculară: consumatorii moderați de vin au avut un risc cu 21% mai mic de deces din cauze cardiovasculare față de cei care nu beau sau beau rar, în timp ce chiar și un consum redus de tărie, bere sau cidru s-a asociat cu un risc cu 9% mai mare.
„Aceste rezultate provin din populația generală, iar în anumite grupuri cu risc ridicat, precum persoanele cu boli cronice sau cu afecțiuni cardiovasculare, riscurile ar putea fi și mai mari”, a declarat Zhangling Chen, medic și profesor la Al Doilea Spital Xiangya al Universității Central South din China, autorul principal al studiului, potrivit comunicatului Colegiului American de Cardiologie.
De ce contează tipul de alcool, nu doar cantitatea
Autorii propun mai multe explicații, niciuna definitivă. Prima ține de compoziție: vinul roșu conține polifenoli și antioxidanți, compuși cărora li s-au atribuit efecte favorabile asupra sistemului cardiovascular. A doua, probabil mai importantă, ține de context. Vinul este consumat mai des la masă, în timp ce tăria, berea și cidrul sunt băute mai frecvent în afara meselor și s-au asociat, în datele analizate, cu o calitate mai slabă a alimentației și cu alți factori de risc din stilul de viață.
„Descoperirile noastre ajută la clarificarea dovezilor contradictorii de până acum privind consumul redus și moderat de alcool”, a mai spus Chen. „Ele pot contribui la rafinarea recomandărilor, subliniind că riscurile pentru sănătate ale alcoolului depind nu doar de cantitatea consumată, ci și de tipul băuturii.”
Concluzia autorului este că cei trei factori nu pot fi separați: „Luate împreună, aceste elemente sugerează că tipul de alcool, modul în care este consumat și comportamentele asociate stilului de viață contribuie toate la diferențele observate în riscul de mortalitate”, a declarat Chen.
Limitele pe care merită să le reții
Analiza a fost ajustată pentru un set larg de variabile, de la date demografice și statut socioeconomic până la factori cardiometabolici, stil de viață și istoric familial de diabet, boli cardiovasculare și cancer. Cu toate acestea, rămâne un studiu observațional, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație de tip cauză-efect între un anumit tip de băutură și diferențele de mortalitate. Autorii spun că doar studii randomizate de calitate ar putea tranșa problema.
Există și alte rezerve. Consumul de alcool a fost raportat de participanți la începutul studiului, deci analiza nu urmărește cum s-au schimbat obiceiurile pe parcursul celor 13 ani. În plus, voluntarii din UK Biobank sunt, în medie, mai sănătoși decât populația generală, ceea ce limitează cât de bine se pot extinde concluziile. De reținut și că rezultatele au fost prezentate la o conferință, iar lucrările de acest tip trec de regulă prin evaluare completă abia la publicarea într-o revistă de specialitate.
Context: de ce nu înseamnă asta „un pahar de vin pe zi este sănătos”
Interpretarea este delicată, pentru că se lovește de poziția oficială a Organizației Mondiale a Sănătății, care susține din 2023 că nu există un nivel de consum de alcool sigur pentru sănătate, alcoolul fiind clasificat drept cancerigen din grupa 1. Studiile observaționale care găsesc beneficii la consum moderat sunt criticate constant pentru așa-numita eroare a „abstinenților bolnavi”: în grupul celor care nu beau deloc intră adesea persoane care au renunțat tocmai din motive medicale.
Discuția are miză și în România, unde consumul de alcool pe cap de locuitor se situează constant în partea superioară a clasamentelor europene, potrivit datelor OCDE și OMS. Mesajul practic al studiului nu este că vinul protejează, ci că mai puțin înseamnă mai bine, indiferent de pahar.
Dacă te interesează cum se traduc astfel de studii în decizii zilnice, am scris și despre cât de multă cafea este prea multă pentru inimă, potrivit cardiologilor americani, precum și despre rolul fibrelor în protecția cardiovasculară.
Comunicatul oficial al studiului este disponibil pe site-ul American College of Cardiology
