Un studiu american publicat în The American Journal of Medicine aduce o veste neplăcută pentru cei care se bazează pe mâncare la pachet și băuturi răcoritoare: bărbații care consumă multe alimente ultraprocesate au avut, în analiza cercetătorilor, un risc de cancer de prostată mai mare cu aproximativ 30% decât cei care le evită. Cercetarea a fost realizată de echipa Colegiului de Medicină Charles E. Schmidt de la Florida Atlantic University și se sprijină pe un eșantion reprezentativ de 17.024 de bărbați din Statele Unite.
Cum a fost construit studiul
Datele provin din National Health and Nutrition Examination Survey, programul federal care urmărește starea de sănătate a populației americane, iar perioada acoperită este 2003-2023. Participanții aveau 18 ani sau mai mult, iar consumul alimentar a fost estimat prin două rememorări dietetice de 24 de ore pentru fiecare persoană.
Pe baza acestor răspunsuri, cercetătorii au calculat cât la sută din caloriile zilnice proveneau din produse ultraprocesate, folosind sistemul NOVA, cel mai răspândit instrument de clasificare a gradului de procesare. Bărbații au fost apoi împărțiți în patru grupe, de la cei care luau sub 20% din calorii din astfel de produse până la cei care depășeau 44%.
Riscul crește cu 24-31%, în funcție de ajustări
Comparativ cu grupul cu cel mai mic consum, cele trei grupe superioare au avut un risc de cancer de prostată mai mare cu 29%, iar cele două grupe cu consumul cel mai ridicat au ajuns la 30%. Asocierea a rămas statistic semnificativă și după ce autorii au ținut cont de vârstă, rasă și etnie, fumat și nivelul de sărăcie, iar în acest scenariu creșterea de risc s-a plasat între 24% și 31%.
Grupul cu cel mai intens consum a arătat o creștere posibilă de 34%, dar acest rezultat nu a atins semnificația statistică, ceea ce cercetătorii pun pe seama numărului mic de cazuri de cancer înregistrate în acea subgrupă. Este o distincție importantă: studiul este observațional, deci semnalează o asociere, nu o relație dovedită de tip cauză și efect.
„Printre bărbații adulți din această populație reprezentativă la nivel național, cei care au consumat cantități mai mari de alimente ultraprocesate au avut riscuri semnificativ mai mari de a dezvolta ulterior cancer de prostată”, a declarat Charles H. Hennekens, autorul principal al lucrării și profesor de medicină și medicină preventivă la Florida Atlantic University, într-un comunicat al universității. „Aceste rezultate se adaugă dovezilor care apar privind efectele adverse majore ale produselor ultraprocesate și subliniază nevoia unor studii observaționale de mari dimensiuni și a unor studii randomizate.”
Alimente ultraprocesate: ce intră, concret, în categorie
În categoria vizată intră băuturile carbogazoase, cerealele ambalate, snacksurile și carnea procesată, adică produse fabricate industrial din grăsimi și uleiuri rafinate, zaharuri, amidonuri, sare și aditivi care îmbunătățesc gustul, textura și durata de păstrare, de regulă în detrimentul valorii nutriționale. În Statele Unite, aceste produse furnizează aproape 60% din caloriile consumate de adulți și în jur de 70% din cele consumate de copii.
Mecanismele prin care ar putea favoriza apariția cancerului sunt încă în discuție. Ipotezele vehiculate de literatura științifică includ perturbări metabolice, inflamație și stres oxidativ crescut, precum și modificări ale microbiomului intestinal. Până acum, dovezile legate strict de cancerul de prostată erau puține, ceea ce face din acest studiu una dintre primele analize dedicate subiectului. Efectele consumului ridicat asupra organismului le-am detaliat și în articolul despre impactul alimentelor ultraprocesate pe capacitatea de concentrare.
O povară care se măsoară în sute de mii de cazuri
Cancerul de prostată este cel mai frecvent diagnosticat la bărbați în Statele Unite și a doua cauză de deces prin cancer, după cancerul pulmonar. American Cancer Society estimează peste 333.000 de diagnostice noi în 2026 și peste 36.000 de decese, iar la nivel global, potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetare în Domeniul Cancerului, aproape 1,5 milioane de bărbați au primit acest diagnostic în 2022, cu aproximativ 400.000 de decese în același an.
Autorii compară situația actuală cu istoria tutunului: dovezile despre pericolele fumatului s-au acumulat de la mijlocul secolului trecut, dar au trecut decenii până când politicile publice au început să reducă efectiv consumul. Ei se așteaptă la o traiectorie similară pentru produsele ultraprocesate.
Cine plătește nota și ce se poate face
Cercetătorii insistă că responsabilitatea nu poate fi mutată integral pe consumator. „Reducerea consumului de produse ultraprocesate este o provocare complexă de sănătate publică, mai ales având în vedere cât de răspândite și de accesibile sunt aceste produse”, a spus Timothy De Ver Dye, coautor și șeful Departamentului de Sănătate a Populației de la FAU, în același comunicat. El adaugă că mulți pacienți se lovesc de bariere de preț și de acces atunci când vor să mănânce mai bine.
Recomandarea practică rămâne banală, dar greu de aplicat: mai multe alimente gătite acasă, mai puține produse ambalate cu listă lungă de ingrediente și atenție la porții. Dacă vrei să pornești de la baze, avem un ghid despre necesarul zilnic de proteine și o explicație despre de ce simpla numărare a caloriilor nu funcționează.
La studiu au contribuit și studenții la medicină Hunter Scott și John Dunn, împreună cu Yanna Willett, doctorandă la Universitatea Oxford. Lucrarea completă este disponibilă în The American Journal of Medicine, iar comunicatul universității a fost preluat de ScienceDaily.
Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru decizii privind dieta sau screeningul de prostată, discută cu medicul tău.
