Schimbările climatice ar putea accelera eliberarea agenților patogeni care „călătoresc în timp” din permafrostul și gheața care se topesc, unde au fost blocați timp de milenii. Reapariția acestor viruși străvechi reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare atât pentru mediul global, cât și pentru omenirea însăși, avertizează cercetătorii de la Centrul de Cercetare al Comisiei Europene.
Topirea ghețarilor și a permafrostului riscă să readucă la viață multe tipuri de agenți patogeni latenți, altfel spus viruși și bacterii din preistorie. Daunele potențiale pe care acești microbi le-ar putea provoca asupra ecosistemelor moderne sunt greu de prezis, de la pandemii globale la dispariția unor specii de animale și plante.
Un nou studiu estimează riscurile ecologice
Un studiu realizat de Dr. Giovanni Strona de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene și de Matthew Flinders, profesor la Global Ecology Corey Bradshaw de la Universitatea Flinders din Australia a evaluat riscurile ecologice.
Studiul, publicat la 27 iulie în PLOS Computational Biology, s-a străduit să cuantifice amenințările reprezentate de eliberarea acestor viruși străvechi și imprevizibili.
Cercetătorii au conceput experimente simulate în care agenți patogeni digitali din trecut au invadat comunități de gazde asemănătoare unor bacterii. Ei au comparat efectele acestor agenți patogeni invadatori asupra diversității bacteriilor gazdă cu cele ale comunităților în care nu au avut loc invazii.
Supraviețuirea și impactul agenților patogeni
În mod remarcabil, cercetătorii au constatat că, în simulările lor, virușii străvechi au supraviețuit și au evoluat adesea în lumea modernă. Aproximativ 3% dintre acești agenți patogeni au devenit chiar dominanți în noul lor mediu.
Aproximativ 1% dintre acești invadatori au demonstrat rezultate imprevizibile. Unii au provocat dispariția a până la o treime din speciile gazdă, în timp ce alții au crescut diversitatea cu până la 12% în comparație cu simulările în care nu a fost permisă nicio evadare.
Deși riscurile prezentate de acest 1% de agenți patogeni eliberați pot părea minore, având în vedere numărul mare de microbi antici eliberați în mod regulat în mediile moderne, aceste focare reprezintă un pericol substanțial, potrivit cercetătorilor.
Marele potop devine realitate? Ghețarul Thwaites ar putea aduce sfârșitul omenirii
„Am descoperit că agenții patogeni invadatori ar putea adesea supraviețui, evolua și, în câteva cazuri, deveni excepțional de persistenți și dominanți în comunitate, provocând fie pierderi substanțiale, fie modificări ale numărului de specii vii. Prin urmare, constatările noastre sugerează că amenințările imprevizibile, până acum limitate la science fiction, ar putea, în realitate, să reprezinte un risc serios ca factori puternici de deteriorare ecologică.„, a declarat Dr. Giovanni Strona, autorul principal al studiului.
Profesorul Corey Bradshaw, de la Universitatea Flinders, spune că noile descoperiri arată că riscul de invazie a unor agenți patogeni necunoscuți de tip „lebădă neagră”, care pot provoca daune ireversibile, nu este neglijabil.
„Din acest punct de vedere, rezultatele noastre sunt îngrijorătoare, deoarece indică un risc real care derivă din evenimentele rare în care agenții patogeni prinși în prezent în permafrost și gheață produc efecte ecologice grave. În cel mai rău caz, dar totuși pe deplin plauzibil, invazia unui singur agent patogen străvechi a redus dimensiunea comunității sale gazdă cu 30% în comparație cu controalele noastre neinvazive.”
Descoperire bulversantă. 30.000 de noi viruși antici, necunoscuți, descoperiți în ADN-ul microbilor
Publicitate
