Băuturile îndulcite cu zahăr au fost asociate, pentru prima dată într-o populație americană, cu un risc crescut de cancer gastric. Concluzia vine dintr-o analiză publicată în revista Gastro Hep Advances și schimbă modul în care privim un obicei banal: sucul de la prânz.
Dimensiunea efectului este cea care atrage atenția. Persoanele care consumau cel puțin o băutură îndulcită cu zahăr pe zi au avut un risc de aproximativ 2,45 ori mai mare de a dezvolta cancer la stomac, comparativ cu cele care nu beau niciodată astfel de băuturi.
Cifrele: risc de cancer gastric de 2,45 ori mai mare
Echipa coordonată de gastroenterologul Andrew T. Chan, de la Massachusetts General Hospital, a folosit datele din două studii de cohortă de referință: Nurses’ Health Study și Health Professionals Follow-Up Study. Împreună, ele au urmărit 112.284 de participanți, care au completat chestionare la fiecare doi ani despre alimentație, stil de viață, istoric medical și diagnostice.
În categoria băuturilor îndulcite cu zahăr au intrat sucurile carbogazoase, punciurile, limonada și băuturile pentru sportivi. O porție a fost definită ca 8 uncii, adică 237 de mililitri — mai puțin decât o doză standard de suc.
Între 1986 și 2022 au fost documentate 278 de cazuri de cancer gastric în cadrul celor două cohorte. După ajustarea pentru factorii de risc care ar putea distorsiona rezultatul, riscul a rămas ridicat la ambele sexe, dar diferit: femeile care consumau cel puțin o băutură cu zahăr pe zi au avut un risc de aproximativ trei ori mai mare, iar bărbații de aproximativ două ori mai mare, față de cei care nu consumau deloc astfel de băuturi.
Ce spun autorii studiului
„Acesta este primul studiu care demonstrează o asociere între consumul de băuturi îndulcite cu zahăr și cancerul gastric într-o populație din Statele Unite”, a declarat Andrew T. Chan, autor principal al lucrării, citat de ScienceAlert.
Cercetătorul explică și de ce subiectul a rămas atât de mult timp în umbră: „Cancerul gastric este a cincea cauză de deces prin cancer la nivel mondial, dar am știut foarte puțin despre modul în care alimentația ar putea contribui la această boală”.
Îndulcitorii artificiali nu au ieșit pe lista suspecților
Un rezultat neașteptat: în ciuda îngrijorărilor publice și a discuțiilor intense despre potențialul cancerigen al îndulcitorilor artificiali, cercetătorii nu au identificat nicio asociere între băuturile cu îndulcitori artificiali și incidența cancerului gastric.
Asta nu înseamnă că băuturile „zero zahăr” sunt inofensive în ansamblu — alte studii le-au legat de alte probleme metabolice — ci doar că, în acest set de date și pentru acest tip de cancer, semnalul nu a apărut.
Un obicei aproape universal
Contextul de consum explică de ce rezultatul contează atât de mult. Datele existente arată că aproximativ două treimi dintre adulții americani beau cel puțin o băutură îndulcită cu zahăr în fiecare zi, iar majoritatea copiilor din Statele Unite fac același lucru.
Efectele negative ale acestor băuturi nu sunt, de altfel, contestate. Ele au fost asociate cu peste 180.000 de decese anual la nivel mondial, cu un risc crescut de diabet de tip 2 și cu obezitatea. În plus, legături au fost documentate anterior și cu alte forme de cancer: la sân, la ficat și colorectal. Pentru cancerul gastric, însă, rezultatele anterioare fuseseră neconcludente, cel mai probabil din cauza volumului redus de date.
Limitele studiului: corelație, nu cauzalitate
Acest tip de cercetare observațională poate arăta doar asocieri statistice, nu relații de tip cauză-efect. Cu alte cuvinte, datele nu permit concluzia că băuturile cu zahăr au provocat direct cancerul la acești participanți, pentru că și alți factori ar putea contribui la boală.
Autorii recunosc și alte limite. Informațiile despre infecția cu Helicobacter pylori — bacteria care colonizează stomacul și este cel mai bine documentat factor de risc pentru cancerul gastric, clasificată drept cancerigen de grupa 1 — au fost incomplete. De asemenea, nu au existat evidențe complete privind istoricul medical personal și familial al tuturor participanților.
Cât despre mecanismul biologic, el rămâne o necunoscută. „Au fost propuse mai multe mecanisme, printre care creșterea în greutate, rezistența la insulină, dezechilibrul hormonilor steroizi, inflamația, deteriorarea ADN-ului și disbioza”, scriu autorii studiului. Ei adaugă însă că „mecanismul exact al efectelor cancerigene ale băuturilor îndulcite cu zahăr nu a fost încă investigat” și că sunt necesare studii viitoare atât pentru confirmarea rezultatelor, cât și pentru clarificarea proceselor biologice implicate.
Ce înseamnă asta pentru consumatorii din România
Discuția are relevanță directă și la noi. România a introdus, de la 1 ianuarie 2024, o taxă pe băuturile nealcoolice cu zahăr adăugat, calculată în funcție de cantitatea de zahăr la 100 de mililitri, exact cu scopul de a reduce consumul. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca zaharurile libere să reprezinte mai puțin de 10% din aportul energetic zilnic, ideal sub 5% — adică aproximativ 25 de grame pe zi pentru un adult, mai puțin decât conține o singură doză de suc carbogazos.
Concluzia practică nu este alarmistă, ci simplă: reducerea consumului zilnic de băuturi îndulcite rămâne una dintre cele mai ușoare schimbări alimentare, cu beneficii deja demonstrate pentru greutate, metabolism și sănătatea cardiovasculară, iar acum și cu un semnal suplimentar legat de cancerul gastric. Apa, apa minerală și cafeaua sau ceaiul neîndulcite fac aceeași treabă la sete, fără zahăr adăugat. Pentru orice îngrijorare legată de simptome digestive persistente sau de istoricul familial, discuția cu medicul rămâne pasul corect.
Pe teme apropiate, am scris despre efectele zahărului asupra memoriei pe termen lung, despre studiul care leagă eritritolul de riscul cardiovascular și despre avertismentele privind băuturile dietetice și sănătatea ficatului.
Surse: ScienceAlert, pe baza studiului publicat în Gastro Hep Advances, și documentația medicală despre cancerul de stomac.
