Periuța de dinți stă, în majoritatea locuințelor, la cățiva pași de vasul de toaletă. Ideea că microbii fac naveta între cele două obiecte revine periodic în presă și sperie de fiecare dată, dar cercetarea din ultimul deceniu spune o poveste mai plictisitoare și, din fericire, mai liniștitoare.
De unde a pornit panica
În 2015, o studentă la master de la Quinnipiac University a analizat periuțe din băile comune ale unui cămin și a găsit urme de materie fecală. Rezultatele au fost prezentate la reuniunea anuală a American Society for Microbiology și au făcut instant înconjurul presei. Ce a urmat, însă, a fost mult mai puțin spectaculos: American Dental Association (ADA) susține că nu există dovezi care să lege fenomenul de efecte negative asupra sănătății.
Norul de aerosoli de la toaletă este real
Partea de fizică a poveștii se confirmă. Un studiu publicat în 2022 în revista Scientific Reports de cercetători de la University of Colorado Boulder a filmat, cu ajutorul laserelor, ce se întâmplă la tragerea apei: particulele sunt aruncate în aer până la 1,5 metri, adică 4,9 picioare. Fenomenul, cunoscut în literatura de specialitate drept toilet plume, este studiat încă din anii 1970, dar abia vizualizarea cu laser i-a dat amploarea de imagine virală.
Reflexul următor, să lași capacul jos, nu rezolvă însă problema. Un studiu din 2024, publicat în American Journal of Infection Control de cercetători de la University of Arizona din Tucson, a inoculat toalete cu substituenți pentru virusuri umane și a tras apa și cu capacul ridicat, și cu el coborât. Concluzia: poziția capacului nu a avut „niciun efect semnificativ” asupra contaminării încrucișate. Ce a redus efectiv contaminarea a fost curățarea periodică a vasului cu peria și cu un produs antimicrobian.
Nici acoperirea periuței nu ajută
A doua soluție intuitivă, capacul de plastic pus peste peri, este contraindicată chiar de ADA. „Păstrarea unei periuțe umede într-un recipient închis favorizează creșterea microbiană mai mult decât lăsarea ei expusă la aer liber”, explică asociația. Cu alte cuvinte, o periuță care nu apucă să se usuce între utilizări devine ea însăși un mediu de cultură.
Ce a ieșit din analiza periuțelor folosite
Cel mai relevant test a venit în 2021, într-un studiu publicat în revista Microbiome de cercetători de la Northwestern University, care au cerut oamenilor să trimită prin poștă periuțele folosite. Rezultatele arată că poziția periuței, acoperirea ei sau poziția capacului de toaletă influențează foarte puțin comunitatea de microbi. „Igiena dentară și caracteristicile băii, printre alți factori, sunt slab asociate cu microbiomul periuțelor de dinți”, conchide studiul.
Erica Hartmann, una dintre cercetătoarele implicate, a explicat într-un comunicat de presă: „Nu spun că nu poți ajunge cu aerosoli de la toaletă pe periuța de dinți atunci când tragi apa. Dar, pe baza a ceea ce am văzut în studiul nostru, marea majoritate a microbilor de pe periuța ta provin, probabil, din propria gură. Am descoperit că microbii de pe periuțe au multe în comun cu gura și cu pielea și foarte puține în comun cu intestinul uman.”
Ce spune stomatologia despre periuța de dinți
Poziția ADA este formulată fără echivoc: „Deși s-a demonstrat că periuțele de dinți adăpostesc bacterii, nu există dovezi că aceste bacterii ar cauza efecte adverse asupra sănătății.” Asociația precizează că cine vrea totuși să dezinfecteze periuța o poate face cu apă de gură, dar subliniază că gestul nu este necesar.
Recomandările practice rămân cele clasice și, spre deosebire de titlurile alarmiste, chiar au acoperire în dovezi: clătirea temeinică după fiecare periaj, depozitarea în poziție verticală pentru ca perii să se usuce complet, evitarea împărțirii periuței cu altcineva și înlocuirea la trei sau patru luni, ori mai devreme dacă perii se deformează. Pentru periuțele electrice, capul de periere se schimbă la același interval.
Materialul care a relansat discuția a fost semnat de Justin Pot pentru Popular Science. Dacă te interesează și alte subiecte în care intuiția și datele nu se suprapun, merită citit ce arată cercetarea despre orele la care mănânci sau de ce un birou în picioare nu te salvează de sedentarism.
Sursă: Popular Science.
