Te-ai întrebat vreodată de ce simți brusc o dorință incontrolabilă de a mânca o prăjitură cu ciocolată sau o porție mare de cartofi prăjiți? S-ar putea să fii surprins să afli că decizia nu îți aparține în totalitate. În interiorul sistemului tău digestiv, trilioane de organisme microscopice trag sforile. Un nou val de cercetări științifice demonstrează că microbiomul intestinal joacă un rol fascinant și de-a dreptul manipulator în alegerile noastre alimentare zilnice.
Cum comunică intestinul cu creierul tău?
Pentru a înțelege acest fenomen, trebuie să privim corpul uman ca pe un ecosistem complex. Tractul nostru gastrointestinal găzduiește o populație uriașă de bacterii, ciuperci și viruși. Această comunitate microscopică nu doar că ajută la digestie, dar funcționează ca un al doilea creier. Comunicarea dintre intestin și creier se realizează prin intermediul axei intestin-creier, o rețea complexă în care nervul vag acționează ca o autostradă informațională de mare viteză.
Microbii au capacitatea extraordinară de a produce neurotransmițători esențiali. De fapt, o mare parte din serotonina și dopamina din organismul uman, adică hormonii care ne reglează starea de bine și sistemul de recompensă, sunt sintetizate direct în intestin. Atunci când consumi alimentele de care aceste bacterii au nevoie pentru a supraviețui, ele te răsplătesc eliberând substanțe chimice care te fac să te simți fericit. În schimb, dacă le înfometezi, ele pot elibera toxine care induc o stare de disconfort sau anxietate, forțându-te practic să mănânci ceea ce își doresc ele.
Un singur tratament cu antibiotice poate distruge flora intestinală pentru ani de zile
Există bacterii care preferă grăsimile și bacterii care adoră zahărul?
Detaliile tehnice ale acestei manipulări microscopice sunt de-a dreptul uluitoare. Diferite tulpini de bacterii au preferințe culinare distincte. De exemplu, bacteriile din genul Bacteroidetes prosperă într-un mediu bogat în grăsimi saturate. Pe de altă parte, bacteriile din genul Prevotella preferă carbohidrații și zaharurile. Acești microbi se află într-o competiție constantă pentru resurse și spațiu.
„Microbii din tractul gastrointestinal se află sub o presiune selectivă pentru a manipula comportamentul alimentar al gazdei, adesea în detrimentul acesteia, cu scopul de a-și crește propria capacitate de supraviețuire și multiplicare”, explică cercetătorii în biologia evolutivă.
Mecanismul este un cerc vicios perfect. Dacă mănânci mult zahăr, hrănești bacteriile iubitoare de zahăr. Acestea se înmulțesc exponențial și devin armata dominantă din intestinul tău. Fiind mai numeroase, ele pot trimite semnale mult mai puternice către creier prin intermediul nervului vag, cerând și mai mult zahăr. Aceasta este explicația biologică pentru care renunțarea la dulciuri sau la mâncarea de tip fast-food provoacă un sevraj alimentar real în primele zile de dietă.
Putem prelua controlul asupra propriului meniu?
Din fericire, nu suntem prizonierii propriului microbiom. Spre deosebire de genele noastre umane, care sunt fixe, compoziția florei intestinale este extrem de flexibilă și se poate modifica rapid. Puterea de a schimba echilibrul de forțe se află la capătul furculiței tale.
Specialiștii recomandă introducerea treptată a unei diete bogate în fibre, prebiotice și probiotice. Fibrele alimentare din legume, fructe și cereale integrale nu pot fi digerate de corpul uman, dar reprezintă hrana perfectă pentru bacteriile benefice, cum ar fi Bifidobacteria. Când aceste bacterii bune fermentează fibrele, ele produc acizi grași cu lanț scurt. Acești acizi scad inflamația, întăresc bariera intestinală și reglează hormonii sațietății, cum ar fi leptina și grelina.
Astfel, prin alegeri alimentare conștiente, poți „înfometa” bacteriile care îți provoacă pofte nesănătoase și poți cultiva un microbiom care va începe, în scurt timp, să îți ceară alimente hrănitoare. Data viitoare când simți o poftă incontrolabilă pentru o gustare nesănătoasă, amintește-ți că s-ar putea să nu îți fie ție foame, ci milioanelor de bacterii pe care le găzduiești.
Depresia, cauzată de o bacterie intestinală? Un studiu bulversant
