Mâncarea nu e doar combustibil. Un nou studiu sugerează că poate influența direct felul în care creierul își fixează amintirile. Concluzia vine de la o echipă de la University of Southern California și a fost publicată în revista Nature Communications.
Cercetarea, coordonată de biologul Scott Kanoski, arată că o masă hrănitoare declanșează un semnal care urcă pe nervul vag, de la intestin spre creier. Este vorba, deocamdată, despre experimente pe șobolani.
Cum funcționează axa intestin-creier
Semnalul ajunge la neuronii din septul medial, o regiune care controlează activitatea din hipocamp. Hipocampul este structura în care se formează amintirile.
Oamenii de știință știau deja că memoriile se codifică în hipocamp atunci când neuronii din septul medial eliberează un neurotransmițător numit acetilcolină. Ce nu se știa era că evenimentele din intestin, raportate creierului prin nervul vag, pot influența eliberarea de acetilcolină tocmai în septul medial.
Echipa a folosit fotometrie prin fibră optică pentru a urmări activitatea anumitor celule cerebrale în timp ce șobolanii primeau diete diferite. Într-un experiment, unele animale au primit o soluție cu grăsimi sau zahăr, iar altele o soluție la fel de dulce, dar cu puține calorii sau fără calorii.
Rezultatul a fost clar: animalele care au consumat grăsimi și zahăr au avut o activitate cerebrală mai puternică legată de memorie, chiar și după masă. Asta sugerează că factorul decisiv este aportul de calorii, nu actul de a mânca sau gustul mâncării.
„Comportamentul alimentar crește dinamic eliberarea de acetilcolină în hipocamp, iar aceste niveluri rămân ridicate după masă”, scriu Kanoski și colegii săi în articolul din Nature Communications. Ei adaugă: „Aceste efecte sunt eliminate fie prin ablația neuronilor aferenți vagali, fie prin ștergerea neuronilor de acetilcolină din septul medial.”
Cu alte cuvinte, când cercetătorii au întrerupt liniile de comunicare, legătura dintre mâncare și eliberarea de acetilcolină a dispărut.
„Credem că mecanismul a evoluat probabil pentru a ajuta animalele să rețină informații vitale despre sursele de hrană”, spune Logan Lauer, primul autor al studiului.
De ce dieta de tip fast-food strică mecanismul
Aici apare partea neplăcută. Dietele bogate în grăsimi și calorii nu au dus mereu la o memorie mai bună. Când șobolanii au primit devreme în viață o dietă occidentală de tip junk food, cu hrană bogată în grăsimi și zahăr, chipsuri, cupe de unt de arahide și sirop de porumb bogat în fructoză, sistemul de semnalizare prin acetilcolină a slăbit.
Iar efectul a fost de durată. Chiar și după ce au revenit la alimente mai sănătoase mai târziu, animalele au avut dificultăți la sarcinile de memorie. Este o observație care se leagă de alte cercetări despre modul în care zahărul afectează memoria pe termen lung.
Ce înseamnă pentru oameni
Prudența rămâne obligatorie. Ce se întâmplă la un șobolan nu înseamnă automat că se întâmplă la fel la om, deși istoria evolutivă comună a mamiferelor aduce adesea suprapuneri. În plus, studiul a fost realizat doar pe șobolani masculi, ceea ce îi limitează și mai mult aplicabilitatea.
Cu cercetări suplimentare care să acopere aceste limite, descoperirile ar putea ajuta la găsirea unor metode de a îmbunătăți semnalizarea intestin-creier la oameni.
„Perturbarea semnalizării prin acetilcolină în hipocamp este una dintre cele mai timpurii modificări neurochimice din boala Alzheimer”, explică Kanoski. El adaugă că, prin faptul că acest sistem este stimulat de semnalele intestinale de pe nervul vag, s-ar putea deschide ținte terapeutice noi, de exemplu abordări bazate pe stimularea nervului vag.
Uneori numită „pacemaker pentru creier”, stimularea nervului vag oferă beneficii durabile multor persoane cu depresie și este un tratament aprobat pentru epilepsie și pentru reabilitarea după accident vascular cerebral. Rămâne de văzut dacă poate influența și formarea memoriei la oameni. Studii clinice sunt în desfășurare, iar câteva rezultate sugerează că ar putea preveni agravarea memoriei în stadiile incipiente de Alzheimer.
Studiul a fost publicat în Nature Communications, iar detalii suplimentare au fost oferite de USC Dornsife.
Citește pe GadgetReport.ro:
