Nu contează doar câte kilograme în plus acumulezi de-a lungul vieții, ci și momentul în care se întâmplă acest lucru. Un nou studiu de amploare avertizează că îngrășarea la începutul vieții adulte are un impact devastator asupra sănătății pe termen lung. Această problemă devine cu atât mai presantă în contextul în care obezitatea a ajuns o criză globală. Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste un miliard de oameni trăiesc deja cu această afecțiune. Mai mult, prognozele arată că numărul adulților afectați de obezitate va depăși un miliard până în anul 2030, stilul de viață sedentar și alimentația fast-food fiind printre principalii vinovați.
Cercetarea condusă de experții de la Universitatea Lund din Suedia, publicată în jurnalul eClinicalMedicine, a urmărit tiparele de creștere în greutate în loc să se bazeze pe o singură evaluare. Specialiștii au analizat datele medicale a peste 600.000 de persoane. Au fost incluși doar participanții care aveau cel puțin trei măsurători ale greutății înregistrate între 17 și 60 de ani. Obezitatea a fost definită ca momentul în care indicele de masă corporală a atins sau a depășit valoarea de 30.
De ce este atât de periculos să te îngrași la tinerețe?
Datele adunate de cercetătorii suedezi sunt îngrijorătoare. Participanții care au dezvoltat obezitate între 17 și 29 de ani au avut o probabilitate cu aproximativ 70% mai mare de a deceda din orice cauză în timpul perioadei de monitorizare. Această comparație a fost făcută raportat la persoanele care nu deveniseră obeze până la vârsta de 60 de ani. Transpus în cifre, acest risc indică faptul că dintr-un grup de 1.000 de participanți fără obezitate timpurie, aproximativ 10 au decedat. În schimb, numărul deceselor a crescut la 17 pentru grupul care s-a îngrășat masiv la tinerețe.
„Cea mai constantă descoperire este că luarea în greutate la o vârstă mai fragedă este legată de un risc mai mare de deces prematur mai târziu în viață, comparativ cu persoanele care iau mai puțin în greutate”, a explicat medicul epidemiolog Tanja Stocks.
Stresul biologic pare să joace un rol major aici. Un corp care suportă kilograme în plus ani de zile este supus unei presiuni constante. Acest lucru duce la o uzură mult mai rapidă a organelor.
Care sunt afecțiunile declanșate de kilogramele în plus?
Echipa medicală a analizat cu atenție cauzele deceselor. S-a descoperit că acestea sunt strâns legate de afecțiuni cardiovasculare, diabet de tip 2 și anumite tipuri de cancer. Bolile de inimă și accidentele vasculare cerebrale au reprezentat cea mai mare pondere.
„Descoperirile noastre privind mortalitatea mai mare din toate cauzele și prin boli cardiovasculare asociată cu creșterea timpurie în greutate și debutul obezității sugerează că durata obezității, mai degrabă decât creșterea în greutate la vârsta adultă târzie, ar putea fi factorul cheie care stă la baza riscului. Expunerea pe termen lung la rezistența la insulină, inflamația și hipercoagularea din cauza adipocitokinelor eliberate de țesutul adipos contribuie probabil la aceste riscuri”, subliniază autorii cercetării.
Totuși, nu toate formele de cancer au urmat aceeași regulă statistică. Anumite tumori, cum ar fi cancerul de stomac la femei și cancerul de vezică urinară la bărbați, nu au prezentat o corelație evidentă cu creșterea în greutate la vârste fragede.
Cum influențează hormonii riscul de mortalitate?
Cercetătorii au observat diferențe importante între sexe. În cazul femeilor, riscul crescut de deces prematur cauzat de cancer a rămas relativ constant. Asta s-a întâmplat indiferent de momentul exact în care a avut loc îngrășarea. Specialiștii cred că aici intervin alți factori majori, precum modificările hormonale specifice menopauzei.
„Dacă descoperirile noastre în rândul femeilor reflectă ceea ce se întâmplă în timpul menopauzei, întrebarea este ce a fost mai întâi: oul sau găina? S-ar putea ca schimbările hormonale să afecteze greutatea și vârsta și durata pe parcursul cărora apar aceste schimbări – și că greutatea reflectă pur și simplu ceea ce se întâmplă în organism”, a declarat medicul epidemiolog Huyen Le de la Universitatea Lund.
Deși studiul oferă o perspectivă largă asupra obezității, autorii menționează anumite limitări clare. Nu s-a putut ține cont de impactul dietelor alimentare sau de nivelul de exerciții fizice al pacienților. Viitoarele studii ar putea să analizeze suplimentar felul în care se distribuie grăsimea în corp sau raportul dintre masa musculară și țesutul adipos.
„Nu ar trebui să ne agățăm prea mult de cifrele exacte de risc. Ele sunt rareori complet precise, deoarece sunt influențate, de exemplu, de factorii luați în considerare în studiu și de acuratețea cu care au fost măsurați atât factorii de risc, cât și rezultatele. Cu toate acestea, este important să recunoaștem tiparele, iar acest studiu trimite un mesaj important factorilor de decizie și politicienilor”, a concluzionat Tanja Stocks.
Aceste date reconfirmă un adevăr medical fundamental. Prevenirea obezității trebuie să înceapă cât mai devreme în viață, deoarece obiceiurile din tinerețe scriu scenariul pentru sănătatea de la bătrânețe.
