Timp de mulți ani, dezbaterea privind cel mai bun program de odihnă a împărțit oamenii în două tabere clare. Pe de o parte sunt cei care lucrează și gândesc cel mai bine la ore târzii din noapte, iar pe de altă parte sunt cei care preferă să se trezească la primele ore ale dimineții pentru a profita de zi. Cu toate acestea, noile analize științifice arată că preferințele noastre de somn nu țin doar de voință sau disciplină, ci au rădăcini adânci în biologia corpului uman.
Cum ne influențează biologia și vârsta tiparul de somn?
Răspunsul la întrebarea dacă suntem „bufnițe de noapte” sau „ciocârlii matinale” este mult mai nuanțat decât o simplă alegere personală. Experții din domeniul medical atrag atenția că obiceiurile noastre se modifică dramatic pe parcursul anilor.
„Nu este vorba că există «păsări de noapte» și «matinali» în sine”, a declarat medicul John Saito, reprezentant al Academiei Americane de Medicina Somnului, pentru publicația Popular Science. „Depinde mult mai mult de etapa vieții în care se află oamenii.”
Cercetătorul explică faptul că, în perioada copilăriei, avem o tendință naturală de a ne trezi devreme. Apoi, odată cu instalarea adolescenței, ritmul nostru se decalează și devenim persoane care preferă noaptea. Ajunși la vârsta a doua, acest tipar se stabilizează temporar. Ciclul se închide la vârsta a treia, când adulții în vârstă revin la trezirile matinale. Medicul John Saito precizează că acest ultim fenomen are o explicație chimică simplă: „nivelurile noastre de melatonină scad, ceea ce ne dă peste cap ritmul circadian, adică ciclul nostru de 24 de ore de somn și veghe”.
Ce este cronotipul și cum ne dictează odihna zilnică?
Studiile arată că ceasul nostru intern suferă modificări majore, în special între 10 și 30 de ani, proces impulsionat în primul rând de schimbările hormonale specifice dezvoltării. Cu toate acestea, deși trecem prin aceste etape biologice normale, cronotipul nostru relativ rămâne extrem de consecvent pe tot parcursul vieții. Această noțiune definește înclinația naturală a organismului de a adormi și de a se trezi la anumite ore specifice.
Formarea unui cronotip individual este rezultatul unei combinații complexe. Genetica joacă rolul principal, dar mediul înconjurător și stilul de viață își lasă amprenta puternic. De exemplu, expunerea constantă la lumina dimineții antrenează creierul să declanșeze trezirea mai devreme. În opoziție directă, obiceiurile moderne, precum privitul la televizor sau navigarea pe telefon până noaptea târziu, ne pot decala dramatic orele de odihnă, transformându-ne artificial în persoane nocturne.
Un alt detaliu fascinant adus în discuție de specialiști este impactul luminii naturale și al anotimpurilor asupra odihnei. Oamenii au tendința de a dormi considerabil mai mult în lunile de toamnă și iarnă, deoarece zilele mai scurte oferă mai puțină expunere la soare. Această descoperire ne arată că, în ciuda vieții urbane deconectate de natură, corpurile noastre reacționează încă la ritmurile pământului. Soluția reală pentru un nivel de energie optim nu este să ne forțăm corpul să se trezească cu alarmă, ci să ne sincronizăm, pe cât posibil, rutina zilnică cu propriul ritm biologic.
Controlul viselor devine realitate: Cum ne poate ajuta somnul să rezolvăm probleme complexe
