Cercetarea, condusă de Masha Prager-Khoutorsky de la Universitatea McGill, în colaborare cu o echipă interdisciplinară de la McGill și de la Institutul de Cercetare al Centrului Universitar de Sănătate McGill, sugerează că creierul ar putea fi „veriga lipsă” în explicarea anumitor forme de hipertensiune arterială, considerate în mod tradițional a fi cauzate de rinichi.
„Aceasta este o nouă dovadă că hipertensiunea arterială poate avea originea în creier, deschizând calea pentru dezvoltarea unor tratamente care acționează la nivel cerebral”, a declarat Prager-Khoutorsky, profesor asociat la Departamentul de Fiziologie al Universității McGill, potrivit ScienceDaily.
Hipertensiunea arterială afectează două treimi dintre persoanele de peste 60 de ani și contribuie la 10 milioane de decese anual la nivel mondial. Adesea asimptomatică, această afecțiune crește riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și alte probleme grave de sănătate.
Aproximativ o treime dintre pacienți nu răspund la medicamentele standard, care vizează în principal vasele de sânge și rinichii, conform perspectivei tradiționale că hipertensiunea își are originea acolo. Studiul, publicat în jurnalul Neuron, sugerează că creierul ar putea fi, de asemenea, un factor cheie al afecțiunii, în special în cazurile rezistente la tratament.
Cum afectează sarea creierul
Pentru a imita tiparele de alimentație umane, șobolanilor li s-a administrat apă cu un conținut de doi la sută sare, o concentrație comparabilă cu o dietă zilnică bogată în fast-food și produse precum bacon, tăiței instant și brânză procesată.
Dieta bogată în sare a activat celulele imunitare într-o regiune specifică a creierului, provocând inflamație și o creștere bruscă a hormonului vasopresină, care ridică tensiunea arterială. Cercetătorii au urmărit aceste modificări folosind tehnici de imagistică cerebrală de ultimă generație și tehnici de laborator care au devenit disponibile abia recent.
„Rolul creierului în hipertensiune a fost în mare parte neglijat, parțial pentru că este mai greu de studiat”, a spus Prager-Khoutorsky. „Dar, cu noile tehnici, suntem capabili să vedem aceste schimbări în acțiune.”
Cercetătorii au folosit șobolani în loc de șoareci, care sunt studiați mai frecvent, deoarece șobolanii reglează sarea și apa într-un mod mai asemănător cu oamenii. Acest lucru face ca rezultatele să fie mai probabil aplicabile și la oameni, a menționat Prager-Khoutorsky.
În continuare, oamenii de știință intenționează să studieze dacă procese similare sunt implicate și în alte forme de hipertensiune.
Studiul „Microglia regulate neuronal activity via structural remodeling of astrocytes” de Ning Gu et al., a fost publicat în jurnalul Neuron și a fost susținut de Institutele Canadiene de Cercetare în Sănătate, Fundația pentru Inimă și Accident Vascular Cerebral din Canada și Fundația Azrieli.
