Cercetătorii de la Universitatea din Sussex par să fi găsit o modalitate în care putem comunica cu pisicile. Studiul acestora, realizat pe un grup ţintă de proprietari de pisici, arată că nu este atât de dificil. Trebuie doar să le zâmbești mai mult. Nu la modul uman, arătându-ți dinții, ci la modul pisicilor, îngustând ochii și clipind rar.
Observând interacțiunile dintre pisici și oameni, oamenii de știință au confirmat că această expresie face ca pisicile să se apropie și să fie mai receptive față de oameni.
„Ca o persoană care a studiat comportamentul animalelor și care este și proprietar de pisici, este minunat să putem demonstra că pisicile și oamenii pot comunica în acest mod„, a declarat Karen McComb, psiholog la Universitatea din Sussex.
„Este un lucru pe care mulți proprietari de pisici îl bănuiau deja, așa că este interesant să fi găsit dovezi în acest sens”.
Dacă ați petrecut ceva timp în preajma pisicilor, probabil că ați văzut expresiile lor faciale „cu ochii parțial închiși”, însoțite de clipitul lent. Este similar cu modul în care ochii oamenilor se închid atunci când zâmbesc și apare de obicei atunci când pisica este relaxată și mulțumită.
Expresia este interpretată ca un fel de zâmbet de pisică.
Potrivit cercetătorilor, oamenii pot copia această expresie pentru a comunica pisicilor că suntem prietenoși și deschiși la interacțiune.
Astfel, o echipă de psihologi a conceput două experimente pentru a determina dacă pisicile se comportă diferit față de oamenii care clipesc lent.
În primul experiment, proprietarii au clipit lent la 21 de pisici din 14 gospodării diferite. Odată ce pisica era așezată și confortabilă într-un loc din mediul lor de acasă, proprietarii au fost instruiți să stea la aproximativ 1 metru distanță și să clipească încet atunci când pisica se uita la ei.
Camerele de luat vederi au înregistrat atât fața proprietarului, cât și cea a pisicii, iar rezultatele au fost comparate cu modul în care clipesc pisicile fără interacțiune umană.
Rezultatele au arătat că este mai probabil ca pisicile să clipească încet la oamenii lor după ce aceștia au clipit încet la ele, în comparație cu condiția fără interacțiune.
Al doilea experiment a inclus 24 de pisici din opt gospodării diferite. De data aceasta, nu stăpânii erau cei care clipeau, ci cercetătorii, care nu avuseseră niciun contact anterior cu pisica. Pentru un control, pisicile au fost înregistrate răspunzând la o condiție fără clipire, în care oamenii se holbau la pisici fără să clipească.
Cercetătorii au efectuat același proces de clipire lentă ca în primul experiment, adăugând o mână întinsă spre pisică. Și au descoperit că nu numai că pisicile erau mai predispuse să clipească înapoi, dar erau și mai predispuse să se apropie de mâna omului după ce acesta clipea.
Clipitul contează. La pisică
„Acest studiu este primul care investighează experimental rolul clipitului lent în comunicarea pisică-om”, a declarat McComb.
„Și este un lucru pe care îl puteți încerca și dumneavoastră cu propria pisică acasă sau cu pisicile pe care le întâlniți pe stradă. Este o modalitate excelentă de a spori legătura pe care o aveți cu pisicile. Încercați să vă îngustați ochii la ele așa cum ați face-o într-un zâmbet relaxat, urmat de închiderea ochilor pentru câteva secunde. Veți vedea că și ele răspund în același mod și puteți începe un fel de conversație.”
Câinii pot fi mult mai entuziaști și mai demonstrativi decât pisicile, dar această veste nu este o surpriză pentru iubitorii de pisici. Cercetările din ultimii ani au arătat că prietenii noștri felini sunt mult mai apropiați de colegii lor de casă umani decât se presupunea anterior și că compararea lor cu câinii este un deserviciu.
Pisicile, de exemplu, răspund cu aceeași monedă la oamenii care sunt receptivi față de ele – așa că, dacă pisicile vi se par impasibile, s-ar putea să fie o problemă cu dumneavoastră, nu cu pisica. De asemenea, pisicile se fac ecoul trăsăturilor de personalitate ale oamenilor cu care trăiesc – acest lucru poate fi legat de motivul pentru care pisicile par să sesizeze când oamenii lor sunt triști. De asemenea, ele le pot recunoaște numele (deși aleg să le ignore de multe ori). Iar legăturile lor cu oamenii lor sunt surprinzător de profunde.
Este dificil de știut de ce pisicile clipesc lent la oameni în acest fel. A fost interpretat ca un mijloc de a semnala intenții benigne, deoarece se crede că pisicile interpretează privirea neîntreruptă ca fiind amenințătoare. Dar este, de asemenea, posibil ca pisicile să fi dezvoltat această expresie deoarece oamenii răspund pozitiv la ea. În cazul animalelor domestice, este adesea imposibil de spus.
În orice caz, se pare că ajută la stabilirea unei relații. Și acesta este un lucru bun de știut. A învăța cum să ne îmbunătățim relațiile cu aceste animale enigmatice ar putea fi, de asemenea, o modalitate de a le îmbunătăți sănătatea emoțională – nu doar în mediul familial, ci într-o serie de situații potențial stresante.
„Înțelegerea modurilor pozitive în care interacționează pisicile și oamenii poate spori înțelegerea publică a pisicilor, poate îmbunătăți bunăstarea felinelor și ne poate spune mai multe despre abilitățile socio-cognitive ale acestei specii insuficient studiate”, a declarat psihologul Tasmin Humphrey de la Universitatea din Sussex.
Cât de mult trăiește un câine? Rezultatele unui studiu științific