Josef Mengele, infamul medic nazist care a efectuat experimente pe oameni , inclusiv pe copii, în lagărul de concentrare de la Auschwitz în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a ajuns el însuși subiectul unui studiu medical.
Rămășițele lui Mengele, care a murit în exil în Brazilia în 1979, după ce a fugit din Europa după război, sunt acum folosite în cadrul cursurilor de la Universitatea din São Paulo pentru a-i ajuta pe studenții la medicină să învețe despre știința medico-legală.
Ideea a venit de la patologul Daniel Romero Muñoz – unul dintre cercetătorii care au identificat scheletul lui Mengele atunci când a fost exhumat în 1985, iar acum este lector la școala de medicină a universității.
„Oasele vor fi utile pentru a învăța cum să examinezi rămășițele unui individ și apoi să potrivești aceste informații cu datele din documentele legate de persoana respectivă”, a declarat Muñoz.
Identificarea lui Mengele în 1985 – confirmată ulterior prin analiza ADN în 1992 – a urmat unei operațiuni internaționale a guvernelor SUA, Germaniei de Vest și Israelului pentru a da de urma medicului, care a scăpat de capturare timp de aproape patru decenii după cel de-al Doilea Război Mondial.
Misterul scheletului de 1000 de ani revendicat de naziști și sovietici
Dar, în ciuda efortului coordonat, odată ce corpul a fost găsit, oasele au stat mai mult de 30 de ani în depozitul Institutului de Medicină Legală din São Paulo, după ce familia sa a refuzat să-i repatrieze corpul în Germania.
Abia mult mai târziu, Muñoz și-a dat seama că rămășițele celui poreclit „Îngerul morții” ar putea servi ca un ajutor didactic remarcabil pentru studenți.
Ceea ce face ca oasele lui Mengele să se preteze la un studiu medical nu este doar istoria macabră a bărbatului ca om de știință nazist, ci și urmele medico-legale ale vieții sale în serviciul militar și problemele de sănătate care l-au afectat în anii în care s-a ascuns și a fost exilat.
„De exemplu, examinând rămășițele lui Mengele, am văzut o fractură a pelvisului stâng„, a declarat Muñoz, o leziune care poate fi legată de „informațiile găsite în dosarul său militar [care indică] că și-a fracturat pelvisul într-un accident de motocicletă la Auschwitz”.
Craniul lui Mengele prezintă, de asemenea, dovada unei mici găuri în pometele stâng, moștenire a unui caz de sinuzită (inflamație nazală) de durată, care s-a dovedit a fi esențială pentru identificarea scheletului său.
Iar dacă elevii observă cu atenție, ar putea descoperi urmele abceselor dentare ale lui Mengele – despre care se spune că, în timp ce se ascundea, acesta s-ar fi tratat singur cu o lamă de ras.
Povestea celebrului ,,medicament’’ Pervitin. Drogurile care au transformat naziştii în super-soldaţi
Dar, în timp ce rămășițele lui Mengele sunt acum studiate de o nouă generație de oameni de știință, supraviețuitorii Holocaustului încă se confruntă cu experimentele chinuitoare la care bărbatul i-a supus în urmă cu câteva decenii.
„M-a pus să fac duș în apă fierbinte care mi-a fiert pielea. Când m-am plâns că era prea fierbinte, mi-a spus că dacă nu rămân în apă mă va ucide”, a declarat presei în 2016 Cyrla Gewertz, supraviețuitoare a Holocaustului, care a emigrat ulterior în São Paulo.
„Această tortură perversă nici măcar nu a fost suficientă pentru el. După apa fierbinte, m-a băgat în apă rece. Nu voi uita asta toată viața mea”.
Alte experimente ale lui Mengele au fost și mai îngrozitoare, inclusiv injectarea de coloranți în ochii copiilor, înfometarea bebelușilor pentru a vedea cât timp pot supraviețui fără mâncare și coaserea gemenilor împreună pentru a cerceta gemenii uniți.
Alte mii de persoane care nu au murit în urma experimentelor sale macabre au fost trimise de Mengele să piară în camere de gazare.
Cercetătorii de la São Paulo speră că utilizarea rămășițelor lui Mengele în studiul științelor medico-legale îi va ajuta, de asemenea, pe elevi să învețe despre istoria oamenilor de știință naziști – și despre efectele lor finale.
„Medicii, psihiatrii și alți oameni de știință de frunte au fost în slujba Reich-ului, împrumutându-și cunoștințele pentru a exclude grupurile etnice clasificate ca aparținând raselor inferioare”, a declarat pentru Associated Press istoricul Luiza Tucci Carneiro, de la Laboratorul pentru studiul etnicității, rasismului și discriminării din cadrul universității.
Misterele naziștilor. 6 comori legendare pierdute în cel de-al Doilea Război Mondial
