Avertismentele privind impactul negativ al consumului excesiv de zahăr asupra sănătății sunt binecunoscute, însă un nou studiu revoluționar, condus de cercetători de la Institutul de Tehnologie Technion-Israel, dezvăluie un mecanism ascuns și mult mai insidios. Se pare că zahărul alb rafinat nu doar că hrănește bacteriile dăunătoare din intestin, ci are capacitatea de a „reprograma” genetic unele dintre cele mai benefice bacterii, forțându-le să se „deghizeze” și riscând astfel să declanșeze un răspuns inflamator din partea sistemului nostru imunitar.
În centrul acestei descoperiri se află o bacterie numită Bacteroides thetaiotaomicron, o specie dominantă și extrem de importantă din microbiomul nostru intestinal. În condiții normale, această bacterie este un aliat de nădejde: ajută la digerarea carbohidraților complecși (precum fibrele vegetale), menține integritatea mucoasei intestinale, contribuie la reglarea inflamației și ne protejează împotriva agenților patogeni.
Studiul, publicat în Nature Communications, a demonstrat însă că, în prezența zahărului alb rafinat (precum cel din băuturile carbogazoase), această bacterie benefică suferă o transformare neașteptată la nivel de ADN.
„Comutatorul” genetic – Cum păcălește zahărul ADN-ul bacterian
Cercetătorii au descoperit că zahărul declanșează un mecanism genetic numit inversie de ADN sau variație de fază. Acesta este un fel de „comutator” care permite bacteriei să întoarcă fizic anumite secțiuni ale codului său genetic.
Nu este o mutație permanentă, ci o „schimbare de costum” temporară și reversibilă. Genele afectate de această inversie sunt cele care codifică proteinele de la suprafața bacteriei. Practic, zahărul face ca bacteria să își schimbe „haina” exterioară.
Acest mecanism de „deghizare” este o strategie de supraviețuire binecunoscută, dar, în mod normal, este folosită de bacterii patogene precum Salmonella sau E. coli pentru a se ascunde de sistemul imunitar al gazdei sau pentru a rezista la antibiotice. Descoperirea șocantă este că o substanță din dieta noastră, zahărul, poate induce acest comportament de tip patogen la o bacterie considerată prietenoasă.
De la prieten la potențial străin – Confuzia sistemului imunitar
Această schimbare de „înfățișare” are consecințe potențial grave. Sistemul nostru imunitar este antrenat să recunoască și să tolereze miliardele de bacterii benefice din intestin, pe baza proteinelor specifice de la suprafața lor. Atunci când B. thetaiotaomicron își schimbă „haina”, sistemul imunitar ar putea să nu o mai recunoască drept un aliat.
Această confuzie ar putea determina sistemul imunitar să o perceapă ca pe un intrus periculos și să lanseze un atac inflamator împotriva ei. Studiul a observat, de altfel, modificări ale markerilor inflamatori (citokine) în urma consumului de zahăr, sugerând un răspuns imun sistemic la bacteriile „metamorfozate”.
Un efect temporar, un risc cronic
Vestea bună este că această inversie a ADN-ului este un proces temporar. Odată ce „valul” de zahăr din organism trece, bacteria revine la înfățișarea sa normală, benefică. Însă, cercetătorii avertizează că expunerea repetată și constantă la niveluri ridicate de zahăr ar putea menține aceste bacterii într-o stare „deghizată” pentru perioade mai lungi. Acest lucru ar putea contribui la dezvoltarea unei stări de inflamație cronică la nivelul intestinului și la apariția sau agravarea unor afecțiuni intestinale.
Implicații pentru dietă și viitoare terapii probiotice
Deși studiul nu demonstrează că zahărul este o amenințare absolută pentru sănătatea intestinală, el dezvăluie un mecanism molecular nou și îngrijorător.
Această descoperire ar putea duce la dezvoltarea unor probiotice specifice, proiectate să nu mai răspundă la acest comutator genetic indus de zahăr. De asemenea, ar putea sta la baza unor recomandări dietetice ultra-personalizate, adaptate compoziției microbiomului fiecărui individ, pentru a preveni problemele intestinale.
Scandalul Coca Cola. Mai conțin băuturile de tip cola ingridientul ce mai important – cofeina?
Leguma banală care scade puternic riscul de intoxicații alimentare
