Pe scurt: Comisia Europeană a adoptat pe 11 noiembrie 2026 propunerea pentru Digital Fairness Act, cea mai mare revizuire a regulilor de protecție a consumatorilor online din ultimii peste 20 de ani. Textul propune interzicerea designului manipulator (dark patterns), un buton clar de anulare a abonamentelor, memento-uri înainte de reînnoire și limite pentru loot box-uri și mecanismele pay-to-win la minori. Comisia estimează economii de 13,7 miliarde de euro pe an pentru consumatori. Regulile trebuie aprobate de Parlamentul European și de Consiliu.
Abonamentul care se anulează doar după zece ecrane, perioada de probă gratuită care devine plătită fără să observi, cronometrul fals care îți spune că „mai sunt doar două camere libere”: exact aceste practici sunt ținta noului pachet propus de Bruxelles. Comisia Europeană a adoptat pe 11 noiembrie propunerea pentru un Digital Fairness Act, împreună cu o directivă de simplificare și o revizuire a regulamentului de cooperare între autoritățile de protecție a consumatorilor.
Comisia spune că pachetul reprezintă cea mai importantă actualizare a legislației europene de protecție a consumatorilor din ultimii peste 20 de ani. Spre deosebire de regulile actuale, care sunt directive transpuse diferit în fiecare stat, Digital Fairness Act este propus ca regulament, deci s-ar aplica direct și identic și în România.
Ce practici online vrea UE să interzică?
Prima țintă sunt „dark patterns”, adică interfețele construite ca să te împingă spre o decizie pe care altfel nu ai lua-o. Propunerea introduce o interdicție generală pentru acest tip de design și o listă de practici interzise în orice situație, pe care Comisia o poate completa ulterior. Printre exemplele din text se află căsuțele bifate din oficiu pentru produse suplimentare, notificările false, afirmațiile false despre stocuri sau popularitate și costurile obligatorii adăugate abia la finalul comenzii.
A doua țintă este designul care creează dependență. Fișa informativă a Comisiei vorbește despre funcții care maximizează timpul petrecut în aplicație și pe care utilizatorul trebuie să le poată opri. În propunere apar ca exemple redarea automată și conținutul care curge fără întrerupere, notificările care nu au legătură cu activitatea ta și recompensele pentru conectarea zilnică.
| Ce se schimbă | Ce prevede propunerea | Pe cine afectează |
|---|---|---|
| Dark patterns | Interdicție generală și listă de practici interzise în orice situație | Magazine online, aplicații, platforme |
| Anularea abonamentelor | Funcție de anulare online, la fel de simplă ca abonarea | Streaming, aplicații, servicii digitale |
| Perioade de probă | Memento înainte de prima plată și acceptare activă a contractului plătit | Orice serviciu cu probă gratuită |
| Jocuri și minori | Fără pay-to-win și pay-to-progress pentru minori, valoarea reală a monedelor virtuale afișată | Jocuri mobile, console, PC |
| Prețuri dinamice | Numărul de bilete disponibile, prețul maxim posibil, actualizare în timp real în cozile virtuale | Vânzători de bilete la evenimente |
| Amenzi | Până la 6% din cifra de afaceri anuală mondială, aplicate de Comisie | Companiile care încalcă regulile la scară largă |
Cum se schimbă anularea abonamentelor și perioadele de probă?
Aici sunt schimbările pe care le vei simți cel mai repede. Propunerea cere ca anularea unui contract încheiat online să fie posibilă printr-o funcție disponibilă pe toată durata contractului și nu mai complicată decât abonarea. Butonul trebuie să spună clar că încheie contractul, iar compania trebuie să confirme anularea.
Pentru perioadele de probă, Comisia propune ca utilizatorul să primească un memento înainte să înceapă perioada plătită și să accepte activ contractul cu plată. Practic, trecerea automată de la gratuit la plătit, pe cardul salvat, nu ar mai fi permisă. Abonamentele care se reînnoiesc automat ar veni tot cu memento-uri trimise înainte de prelungire, iar consumatorii ar căpăta dreptul de a vorbi cu un om la serviciul clienți, nu doar cu un chatbot.
Ce înseamnă pentru jocuri și pentru copii?
Comisia vrea să interzică pentru minori funcțiile asemănătoare jocurilor de noroc, cum ar fi mecanismele pay-to-win și pay-to-progress, prin care plătești ca să câștigi sau ca să avansezi mai repede. Propunerea definește minorul drept orice persoană sub 18 ani, indiferent de regulile naționale.
Pentru loot box-uri, cutiile virtuale cu conținut aleatoriu, textul cere ca jucătorul să vadă ce poate primi și cu ce probabilitate. În plus, magazinele din jocuri ar trebui să afișeze valoarea reală în bani a monedelor virtuale, cum ar fi V-Bucks din Fortnite, ca să nu mai pierzi socoteala cât ai cheltuit. Reclamele și prețurile personalizate care țintesc minorii sau folosesc date sensibile ar fi interzise. La fel, influencerii nu ar mai putea îndemna direct copiii să cumpere un produs.
Măsurile vin după alte decizii europene pe aceeași temă. Recent, UE a acuzat preliminar TikTok pentru felul în care funcționează feedul For You, iar Meta a extins estimarea vârstei cu AI pe Instagram pentru a separa conturile adolescenților.
Ce înseamnă Digital Fairness Act pentru cumpărătorii din România?
Comisia estimează că în jur de 60% dintre europeni cumpără online bunuri și servicii, iar noile reguli ar aduce economii de 13,7 miliarde de euro pe an. Pentru cine cumpără de pe marile magazine online din România sau are abonamente la streaming și aplicații, cele mai vizibile schimbări ar fi butonul de anulare, memento-urile înainte de plată și prețurile afișate corect încă de la început.
Contextul e potrivit: în plin sezon de Black Friday, cronometrele cu „ofertă valabilă încă 10 minute” și mesajele despre stocuri aproape epuizate sunt peste tot. Propunerea nu le interzice pe toate, ci doar pe cele false. O ofertă care chiar se termină la ora afișată rămâne legală.
Companiile din afara UE care vând consumatorilor europeni ar trebui să numească un reprezentant în Uniune. Asta contează pentru aplicațiile și magazinele online asiatice sau americane folosite des în România, pentru că autoritățile ar avea un interlocutor clar. Regulile UE au mai schimbat deja felul în care folosești telefonul, de exemplu când Google a fost obligat să simplifice instalarea magazinelor alternative pe Android.
Când ar putea intra în vigoare noile reguli?
Deocamdată este doar o propunere. Textul intră în procedura legislativă obișnuită, deci trebuie negociat și adoptat de Parlamentul European și de Consiliul UE, unde guvernele statelor membre, inclusiv România, își spun punctul de vedere. Procesul durează de obicei cel puțin un an, iar conținutul se poate schimba pe parcurs.
În forma actuală, regulamentul ar intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Data de la care s-ar aplica efectiv apare în proiect într-o formulare provizorie, de 12 luni de la intrarea în vigoare. Până atunci, se aplică regulile actuale, inclusiv cele din Regulamentul privind serviciile digitale, care interzice deja unele practici de design manipulator pe marile platforme.
Citești des GadgetReport.ro? Adaugă-ne ca sursă preferată pe Google, iar știrile noastre îți vor apărea mai des în Top Stories.
