Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliția Română și Asociația Română a Băncilor (ARB) au publicat pe 28 octombrie 2026 un set de recomandări pentru cumpărăturile de Black Friday. Campaniile marilor magazine au pornit deja, iar mesajele false despre colete, plăți sau rambursări se înmulțesc când oamenii așteaptă mai multe comenzi. Mai jos găsești cele cinci reguli, explicate pe situații concrete, și pașii de urmat dacă ai dat deja datele cardului.
Ce recomandă DNSC, Poliția și băncile de Black Friday?
Comunicatul face parte din proiectul național de educație digitală #SigurantaOnline și se rezumă la cinci reguli. Prima: scrii singur adresa magazinului în browser și eviți linkurile din reclame sau din mesaje. A doua: nu dai nimănui PIN-ul cardului, parola de online banking sau codurile de autorizare a tranzacțiilor. A treia: verifici comerciantul și pagina de plată înainte să introduci datele cardului.
A patra regulă privește livrările. Starea unui colet se verifică în aplicația oficială a curierului, nu prin linkul primit prin SMS. A cincea e cea mai urgentă: dacă ai dat datele cardului, suni imediat banca pentru blocarea lui.
DNSC atrage atenția asupra unei capcane psihologice simple. Când aștepți trei sau patru comenzi, un mesaj despre o livrare blocată pare firesc. Autoritatea o spune direct: „Faptul că o persoană a făcut recent cumpărături nu confirmă însă autenticitatea mesajului primit.”
Cum verifici dacă magazinul de Black Friday e real?
Atacatorii copiază numele, logo-ul și culorile unor branduri cunoscute și le folosesc în reclame pe rețelele sociale. Linkul duce apoi la un site care arată aproape identic cu originalul. De aceea, recomandarea este să intri în magazin tastând adresa pe care o știi sau din aplicația oficială, nu din reclamă.
Pe pagina magazinului verifici adresa completă a site-ului, literă cu literă, apoi datele firmei, informațiile de contact și condițiile de livrare și retur. Un pas în plus, util la magazinele pe care nu le cunoști: codul fiscal (CUI) afișat în subsolul site-ului se poate căuta gratuit în baza de date publică a ANAF. Dacă firma nu există sau are alt nume decât cel de pe site, te oprești.
Lacătul din bara de adrese nu e o garanție. DNSC precizează că „Prezența „https” indică o conexiune criptată, dar nu garantează că magazinul este legitim.” Fii atent și la presiunea timpului: un cronometru care îți cere să plătești imediat este un semnal de alarmă.
Campaniile reale sunt deja în desfășurare. Black Friday la Altex a început pe 29 octombrie, Samsung își pornește campania pe 5 noiembrie, iar PC Garage promite diferența înapoi dacă prețul scade.
Ce verifici înainte să confirmi plata în aplicația băncii?
La majoritatea plăților online cu cardul, banca îți cere o confirmare suplimentară, în aplicație sau prin cod primit prin SMS. Este momentul în care poți opri o fraudă. Citești ce scrie pe ecran: suma și numele beneficiarului trebuie să corespundă cu ce cumperi. Dacă apare alt comerciant sau altă sumă, refuzi.
Nu aproba nicio operațiune pe care nu ai pornit-o tu. Recomandarea DNSC este clară și pentru apelurile telefonice: o solicitare urgentă primită prin telefon, email sau aplicații de mesagerie nu justifică o operațiune bancară, chiar dacă interlocutorul spune că sună de la bancă.
Cum recunoști un SMS fals despre colet sau rambursare?
Mesajele despre colete blocate, adrese incomplete sau taxe de livrare de câțiva lei sunt cele mai frecvente. Scopul lor este să te ducă pe o pagină de plată falsă. Verificarea corectă se face independent de mesaj: deschizi aplicația curierului sau site-ul oficial (FAN Courier, Sameday, Cargus, DPD, Poșta Română) și cauți acolo numărul AWB din comanda ta.
Aceeași regulă se aplică mesajelor care promit bani înapoi. Nu ai nevoie să aprobi o plată sau să dai un cod de autorizare ca să primești o rambursare. Contactezi magazinul folosind datele din comanda inițială. Am văzut același tipar și la mesajele false în numele platformelor de cazare: textul imită perfect firma, dar linkul duce în altă parte.
De ce un mesaj fără greșeli poate fi tot o fraudă?
Greșelile de gramatică nu mai sunt un semn sigur de înșelătorie. DNSC avertizează că instrumentele de inteligență artificială pot genera texte și imagini convingătoare, așa că lipsa greșelilor, un logo familiar sau o pagină cu aspect profesionist nu dovedesc nimic. Ce contează este sursa: de unde a venit mesajul și dacă cererea poate fi confirmată pe un canal oficial, deschis de tine. În browser, poți activa și protecțiile încorporate, cum ar fi filtrul Chrome împotriva escrocheriilor ClickFix.
| Situația | Ce faci | Unde verifici |
|---|---|---|
| Reclamă cu ofertă foarte bună | Nu dai clic, tastezi adresa magazinului | Site-ul sau aplicația oficială a magazinului |
| SMS despre colet blocat sau taxă | Nu deschizi linkul | Aplicația oficială a curierului, după AWB |
| Mesaj despre rambursare | Nu dai coduri, nu aprobi plăți | Datele de contact din comanda inițială |
| Confirmare de plată în aplicația băncii | Verifici suma și beneficiarul | Ecranul de confirmare al băncii |
| Ai dat datele cardului | Suni imediat banca, blochezi cardul | Numărul de pe spatele cardului |
| Ai fost victima unei fraude | Sesizezi Poliția și DNSC | 1911 sau pnrisc.dnsc.ro |
Ce faci dacă ai dat datele cardului sau vezi plăți suspecte?
Primul pas este telefonul către bancă, pe numărul oficial de pe spatele cardului sau din aplicație, nu pe unul primit în mesaj. Ceri blocarea cardului și verifici împreună cu banca tranzacțiile pe care nu le recunoști. Dacă ai dat și parola de online banking sau un cod de autorizare, spune-le explicit.
Al doilea pas este să păstrezi dovezile. DNSC recomandă să salvezi mesajele, adresele site-urilor, capturile de ecran și dovezile tranzacțiilor.
Al treilea pas: sesizezi Poliția și anunți DNSC la numărul 1911 sau prin platforma pnrisc.dnsc.ro.
Citești des GadgetReport.ro? Adaugă-ne ca sursă preferată pe Google, iar știrile noastre îți vor apărea mai des în Top Stories.
