O controversă de proporții a izbucnit în România, la intersecția dintre siguranța rutieră, drepturile pacienților și legislația privind consumul de substanțe psihoactive la volan. În timp ce Ministerul Sănătății a actualizat recent lista oficială a medicamentelor comune care pot afecta capacitatea de a conduce și pot genera un rezultat pozitiv la testele rapide antidrog, un proiect de lege extrem de dur, deja votat de Senat, amenință să transforme șoferii aflați sub tratament medical în infractori.
Lista neagră a medicamentelor: Nurofen, Caffetin și produsele cu codeină, în atenția șoferilor
Într-un demers menit să crească gradul de conștientizare, Ministerul Sănătății, în colaborare cu Agenția Națională a Medicamentului, a publicat o listă actualizată a medicamentelor eliberate cu sau fără rețetă care conțin substanțe cu potențial psihoactiv. Pe această listă se regăsesc nume extrem de cunoscute și frecvent utilizate, precum Nurofen (în special variantele Forte sau Plus), Paragrip C, Fasconal sau Caffetin.
LISTA medicamentelor care pot afecta capacitatea de a conduce autovehicule (sursa: Ministerul Sănătății).
„În general, au fost introduse medicamentele care, deși efectul lor de bază este aparent inofensiv, de tip anti-inflamator sau anti-răceală, au în compoziție, chiar și în cantități foarte mici, unele substanțe care se află pe lista substanțelor cu potențial psihotrop. De exemplu, toate medicamentele care conțin codeină,” a explicat pentru RFI dr. Gabriel Gorun, medic primar de Medicină Legală la Institutul „Mina Minovici”.
Medicul a subliniat că pe listă au fost incluse și medicamente de uz psihiatric prescrise frecvent, precum și tratamente pentru afecțiuni neurologice cronice
. Aceste substanțe, în special sedativele, anxioliticele și hipnoticele, pot „scădea reflexele, capacitatea de concentrare și pot duce la o reflexivitate foarte lentă”, devenind un pericol real în trafic.
Proiectul de lege controversat
Contextul acestei actualizări este unul tensionat. În luna aprilie 2025, Senatul a adoptat un proiect de lege, inițiat de Alina Gorghiu și Robert Cazanciuc, care înăsprește drastic legislația. Proiectul prevede, în esență, că orice persoană depistată la volan cu urme de substanțe psihoactive în organism, indiferent de cantitate, să se aleagă cu dosar penal și riscă pedeapsa cu închisoarea.
Această abordare de tip „toleranță zero” a fost vehement criticată de societatea civilă și de experți. Comunitatea Declic a lansat o petiție, semnată de aproape 100.000 de români, prin care a cerut retragerea proiectului, argumentând că acesta „pedepsește șoferi nevinovați”.
„Proiectul nu face altceva decât să pedepsească șoferi care urmează un tratament pentru răceală, diabet, alergii sau ADHD,” a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonator de programe la Declic. Datorită presiunii publice, proiectul a primit aviz negativ în Comisia de Sănătate din Camera Deputaților și, pentru moment, pare a fi blocat.
Marea problemă: Prezența în organism vs. a fi „sub influență”
Miza fundamentală a acestei dezbateri constă în diferența crucială dintre a avea o substanță în organism și a fi „sub influența” ei. Dr. Gabriel Gorun explică problema remanenței: „Chiar dacă șoferul respectă indicația medicală de a nu șofa pe durata efectelor medicamentului, de obicei 6-12 ore, medicamentul are o remanență în organism mai lungă (…) și un șofer poate fi depistat pozitiv chiar și după ce efectele au dispărut de fapt.”
Legislația din România, spre deosebire de cea din multe țări europene, nu prevede praguri legale pentru concentrația acestor substanțe, sub care un șofer nu este considerat a fi „sub influență”. În prezent, situația este gestionată printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care impune efectuarea unei expertize medico-legale în fiecare caz, unde medicii legiști stabilesc, pe baza unor praguri de laborator, dacă persoana era sau nu sub influența substanțelor. Proiectul de lege controversat ar elimina complet această analiză nuanțată.
Deși intenția de a spori siguranța rutieră este una lăudabilă, abordarea legislativă propusă riscă să creeze nedreptăți majore pentru mii de șoferi care urmează tratamente medicale legitime.
Actualizarea listei de către Ministerul Sănătății este un pas important pentru informarea publicului, dar adevărata soluție, conform experților și societății civile, constă în introducerea unor praguri legale clare în legislație, care să facă o distincție justă între un șofer aflat sub efectul real al unei substanțe și unul care are doar urme reziduale, inactive, în organism.
