Majoritatea oamenilor cunosc efectul principal al cafelei: ne ajută să ne trezim și ne menține alerți. Un nou studiu, citat de GadgetReport.ro, vine însă să arunce o lumină asupra unui aspect mai puțin înțeles, dezvăluind ce se întâmplă în creier dacă reușim să adormim după ce am consumat cofeină. Concluzia este surprinzătoare: chiar dacă dormim, calitatea somnului este profund afectată, într-un mod care ne poate lăsa obosiți a doua zi.
Cercetarea, prezentată în Communications Biology, evidențiază că prezența cofeinei în organism sabotează în mod direct cea mai importantă etapă a somnului, cunoscută sub numele de somn cu unde lente (SWS) sau, mai simplu, somn profund.
Această fază este esențială pentru recuperarea fizică și mentală, fiind momentul în care creierul consolidează amintirile, elimină toxinele acumulate în timpul zilei și se reface.
Studiul arată că, sub influența cofeinei, creierul produce unde lente de o intensitate mai mică și pentru o durată mai scurtă, chiar dacă persoana pare să doarmă fără întreruperi. Practic, somnul devine mai puțin eficient și mai puțin odihnitor.
Cum păcălește cofeina creierul
Pentru a înțelege acest efect, este important să știm cum funcționează cofeina. Pe parcursul zilei, în creierul nostru se acumulează o substanță chimică numită adenozină, care se leagă de anumiți receptori și ne induce starea de somnolență.
Cofeina are o structură moleculară foarte similară cu cea a adenozinei. Atunci când bem cafea, cofeina ajunge la creier și ocupă acești receptori, blocând accesul adenozinei.
Astfel, creierul este „păcălit” să creadă că nu este obosit, ceea ce duce la starea de alertă pe care o cunoaștem. Problema este că acest mecanism de blocare nu se oprește pur și simplu atunci când decidem să ne culcăm.
„Aceste schimbări sugerează că, chiar și în timpul somnului, creierul rămâne într-o stare mai activă, mai puțin odihnitoare, sub influența cofeinei”, afirmă neuroscientistul Karim Jerbi, de la Universitatea din Montreal.
De ce contează fiecare oră de somn profund
Importanța somnului profund nu poate fi subestimată. În această etapă critică, creierul este ca un computer care își rulează programele de mentenanță: organizează informațiile noi și le transferă din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată, un proces vital pentru învățare.
Tot atunci, sistemul glimfatic, mecanismul de „curățare” al creierului, este cel mai activ, eliminând proteinele reziduale care, în timp, pot contribui la afecțiuni neurodegenerative.
Prin scurtarea și superficializarea acestei etape, cofeina consumată târziu poate avea un impact negativ nu doar asupra nivelului de energie de a doua zi, ci și asupra sănătății cognitive pe termen lung.
Pentru a pune lucrurile în perspectivă, trebuie menționat că timpul de înjumătățire al cofeinei în organism este de aproximativ cinci-șase ore.
Acest lucru înseamnă că dacă beți o cafea la ora 16:00, la ora 21:00 încă aveți în sistem jumătate din cantitatea de cofeină consumată, suficient pentru a perturba arhitectura naturală a somnului.
Prin urmare, chiar dacă reușiți să adormiți, este posibil ca somnul dumneavoastră să nu mai fie la fel de reparator, lăsându-vă într-un ciclu de oboseală și consum de cafea pentru a o combate.
