Într-o viziune care pare desprinsă din paginile unui roman științifico-fantastic, ideea mineritului pe Lună prinde contur, iar o nouă analiză aduce în prim-plan o perspectivă uluitoare: craterele de impact ale satelitului nostru natural ar putea conține platina și alte metale prețioase în valoare de trilioane de dolari. Deși conceptul pare îndepărtat, acesta se bazează pe o logică științifică solidă și alimentează o nouă cursă spațială, de data aceasta una axată nu pe steaguri, ci pe resurse, relatează GadgetReport.ro
Logica din spatele acestei comori cosmice este simplă, dar convingătoare.
Timp de miliarde de ani, Luna, nefiind protejată de o atmosferă semnificativă, a fost bombardată constant de asteroizi.
Mulți dintre acești asteroizi sunt extrem de bogați în metale din grupul platinei (precum platina, paladiul și rodiul), elemente care sunt foarte rare în scoarța terestră, dar esențiale pentru nenumărate industrii de înaltă tehnologie de pe Pământ, de la electronică și medicină la convertoarele catalitice.
Teoria, prezentată în Planetary and Space Science, susține că impacturile repetate au pulverizat acești asteroizi, iar materialul lor valoros s-a amestecat cu solul lunar (regolitul), așteptând să fie colectat.
Mineritul pe Lună, o miză reală?
Cu toate acestea, platina nu este premiul imediat pe care îl vizează națiunile și companiile spațiale. Resursa considerată cea mai valoroasă și strategică pe Lună este apa înghețată.
Descoperită în cantități semnificative în craterele de la polii lunari, care se află permanent în umbră, apa este considerată „petrolul” sistemului solar.
Prin electroliză, aceasta poate fi descompusă în hidrogen și oxigen, elemente esențiale nu doar pentru a asigura aer respirabil pentru astronauți, ci, mai important, pentru a produce combustibil de rachetă.
Abilitatea de a realimenta navele spațiale pe Lună ar reduce drastic costurile misiunilor către Marte și dincolo de acesta, transformând Luna într-o veritabilă „stație de alimentare” cosmică.
O altă resursă teoretică de interes este Heliu-3, un izotop rar pe Pământ, dar mai abundent pe Lună, care ar putea alimenta viitoarele reactoare de fuziune nucleară curată.
O nouă cursă spațială
Acest interes reînnoit pentru resursele lunare este motorul noii curse spațiale, condusă de Programul Artemis al NASA, care își propune să restabilească o prezență umană pe termen lung pe Lună.
Spre deosebire de programul Apollo, Artemis are ca obiectiv central utilizarea resurselor in-situ (ISRU). Alături de agențiile spațiale naționale, companii private precum SpaceX și Blue Origin dezvoltă infrastructura de transport care ar face posibilă orice operațiune de exploatare.
Provocările rămân monumentale
Dezvoltarea unor roboți minieri capabili să opereze în mediul lunar extrem, lipsa totală a infrastructurii și costurile astronomice reprezintă obstacole formidabile.
Mai mult, există o incertitudine legală semnificativă. Tratatul Spațial din 1967 interzice națiunilor să revendice suveranitatea asupra corpurilor cerești, dar este ambiguu în privința dreptului companiilor private de a extrage și deține resurse.
Acordurile Artemis, promovate de Statele Unite și semnate de un număr tot mai mare de țări, inclusiv România, încearcă să creeze un set de principii pentru a reglementa aceste viitoare activități, însă cadrul legal internațional este încă în plină dezvoltare.
Astfel, în timp ce visul de a aduce platină de pe Lună rămâne unul pentru viitorul îndepărtat, primii pași practici pentru a învăța să „trăim de pe pământul lunar” sunt deja în curs de desfășurare.
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Cristi Popa a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa jurnalistică la GadgetReport.ro, Cristi este un vorbitor public căutat și un moderator la evenimente din domeniu.