Elon Musk promite de câțiva ani o societate în care oamenii nu vor mai fi obligați să muncească, iar roboții Optimus vor face totul, de la rufe la supravegherea copiilor. În paralel, șeful Tesla critică constant ajutoarele sociale acordate de stat — o tensiune pe care Gizmodo o pune în evidență pornind de la o postare recentă despre Roma antică.
Postarea de pe X care a declanșat discuția
Luni, Musk a redistribuit pe X o postare lungă a unui cont numit Handre, descris drept „pamfletar al pieței libere”, adăugând un comentariu scurt: „S-au confruntat cu aceleași probleme în Roma antică”, a scris șeful Tesla, potrivit Gizmodo.
Textul citat construiește un argument bazat pe cifre. „Roma a distribuit grâu gratuit către 40.000 de cetățeni în 73 î.Hr. Până în 46 î.Hr., Iulius Cezar a găsit 320.000 de oameni la coadă pentru rația lunară”, se arată în postarea contului Handre, care conchide că această creștere de opt ori în mai puțin de trei decenii arată „cum cresc de fapt statele sociale”.
Autorul postării continuă cu logistica: distribuția presupunea importuri masive de grâu din Sicilia, Sardinia și Egipt, organizate de stat, pe cheltuiala statului, finanțate din impozite și din cucerire. „Când veniturile din cucerire s-au uscat, obligația a rămas”, susține contul, adăugând că Roma emisese, practic, un cec pe seama unor victorii militare viitoare care nu au mai venit.
Concluzia citată de Musk este formulată ca o lege: „Distribui un beneficiu și distribui dependență. Distribui dependență și distribui putere politică celui care controlează distribuția.” Rația de grâu nu a slăbit Roma peste noapte, susține autorul, dar a făcut imposibilă politic orice reformă ulterioară.
Ce arată de fapt istoria anonei romane
Contextul istoric este mai nuanțat decât sugerează postarea. Distribuția de cereale nu a început ca pomană: legea frumentară a lui Gaius Gracchus, din 123 î.Hr., garanta cetățenilor romani grâu la un preț subvenționat, nu gratuit, într-un oraș vulnerabil la speculă și la întreruperea transporturilor maritime.
Gratuitatea a apărut abia în 58 î.Hr., prin legea tribunului Clodius Pulcher, iar Augustus a fost cel care a plafonat numărul beneficiarilor la aproximativ 200.000 de persoane, transformând annona într-o instituție administrativă cu personal propriu. Sub împăratul Aurelian, în secolul al III-lea, rația de grâu a fost înlocuită cu pâine coaptă — de aici și expresia „pâine gratuită”.
Istoricii moderni tratează anona mai ales ca pe un instrument de stabilitate urbană și de legitimare politică într-un oraș de aproape un milion de locuitori, nu ca pe o cauză directă a prăbușirii Imperiului, care s-a întins pe câteva secole și a avut zeci de factori.
Contradicția pe care o semnalează Gizmodo
Argumentul central al lui Matt Novak este că cele două discursuri ale lui Musk nu pot coexista logic. Pe de o parte, statul nu ar trebui să ofere lucruri gratuite americanilor de azi. Pe de altă parte, roboții ar urma să livreze o societate în care toată lumea este bogată și nimeni nu trebuie să muncească.
Publicația amintește și bilanțul perioadei în care Musk a condus DOGE, Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală: aproximativ 300.000 de angajați ai statului au plecat, iar un studiu publicat anul trecut în The Lancet a legat tăierile de la USAID de circa 4,5 milioane de decese de copii proiectate până în 2030. Gizmodo notează că omul cel mai bogat din lume, a cărui afacere depinde de numeroase contracte guvernamentale, a fost cel pus să reducă aparatul federal în numele economiilor.
La acestea se adaugă, potrivit aceleiași surse, efectele legislației bugetare republicane cunoscute drept Big Beautiful Bill: în ultimul an, aproximativ 4 milioane de persoane, dintre care 1,5 milioane de copii, au pierdut beneficiile SNAP, programul american de asistență alimentară. Gizmodo scrie și că Musk ar plănui să cheltuiască în jur de 200 de milioane de dolari la alegerile intermediare din noiembrie.
Ce pot face în realitate roboții Optimus
Partea tehnică este cea în care promisiunile au fost cel mai des amânate. În ianuarie 2025, Musk anunța că Tesla va fi produs aproximativ 10.000 de roboți până la finalul aceluiași an, o țintă care nu a fost atinsă, notează Gizmodo.
Istoricul proiectului explică de ce scepticismul este justificat. Tesla Bot a fost anunțat în august 2021, la evenimentul AI Day, printr-o prezentare cu un dansator costumat. Primul prototip funcțional, Bumblebee, a fost arătat în septembrie 2022, iar generația a doua, Optimus Gen 2, a fost prezentată în decembrie 2023, cu o greutate mai mică și cu degete capabile să manipuleze un ou. Compania descrie stadiul actual al programului pe pagina sa oficială dedicată inteligenței artificiale și roboticii.
Musk a promis public că roboții vor putea spăla rufele, avea grijă de copii și, în cele din urmă, vor face banii inutili — un concept pe care îl numește „venit universal ridicat”, o variantă mai ambițioasă a venitului universal de bază.
De ce automatizarea nu produce automat abundență
Gizmodo susține că venitul universal se poate obține doar prin mijloace politice, nu tehnologice, și folosește o comparație simplă. Munca din 2026 este deja automatizată într-un grad care ar fi șocat un american din 1826: purtăm în buzunar un dispozitiv care răspunde la orice întrebare, face fotografii, montează filme și rezolvă calcule imposibile mental.
Niciunul dintre aceste salturi tehnologice nu a redistribuit automat resurse către cei mai săraci. Medicare, Medicaid și SNAP au fost create prin decizii legislative, nu au apărut pentru că industriașii secolului XX au inventat lucruri noi. Cu alte cuvinte, capacitatea tehnică și distribuția rezultatelor sunt două probleme separate.
Publicația nu contestă utilitatea roboților umanoizi și admite că vor avea numeroase aplicații, fie ei Optimus sau produși de companii aflate tehnologic înaintea Tesla. Contestă doar ideea că simpla existență a roboților ar genera o lume în care toată lumea stă acasă și primește bani.
Cursa umanoidă nu se rezumă la Tesla
Concurența avansează în paralel. Am scris despre Samsung, care își dezvoltă intern roboți umanoizi și pregătește teste în fabrici, despre BYD și robotul său Xiao Di, precum și despre testele Airbus cu roboți umanoizi autonomi în hangare. Contextul geopolitic se schimbă și el, după ce Statele Unite au restricționat roboții produși în străinătate.
În ce privește Tesla, demonstrațiile continuă să fie spectaculoase — am arătat anterior mișcările de kung-fu ale lui Optimus —, iar Musk vorbește deja despre fabrici de sateliți pe Lună operate de roboți. Distanța dintre acele scenarii și o economie post-muncă rămâne însă, deocamdată, o chestiune de politică publică, nu de inginerie.
