Cercetătorii de la de la Institutul de Științe Weizmann au lansat un studiu care vine să susțină o teorie incredibilă – Europa, luna lui Jupiter, ar putea ascunde în oceanele sale forme de viață. Iar dovada am putea să o obținem destul de ușor.
Europa este al șaselea satelit ca mărime din sistemul nostru solar și cea mai mică dintre cele patru luni galileene ale lui Jupiter. Descoperită de Galileo Galilei în 1610, Europa are o suprafață netedă, înghețată, străbătută de o rețea de fisuri și linii, ceea ce sugerează existența unor procese geologice dinamice.
Ceea ce face Europa deosebit de interesantă sunt dovezile solide care indică existența unui vast ocean subteran de apă lichidă sub exteriorul său înghețat, care ar putea conține de două ori mai multă apă decât toate oceanele Pământului la un loc.
Acest ocean este menținut în stare lichidă prin încălzirea cauzată de forța gravitațională a lui Jupiter, în ciuda temperaturilor medii de la suprafață de aproximativ -160°C.
Dacă pe fundul oceanului Europa există ventile hidrotermale, acestea ar putea fi supuse unui proces numit serpentinizare, care creează hidrogen și formează molecule organice din compuși mai simpli.
Producția de hidrogen este importantă deoarece furnizează un element-cheie necesar pentru chimia organică, putând susține viața sub suprafață.
Un rol esențial în originea vieții pe Pământ
Aceste condiții și procese sunt similare cu ceea ce se întâmplă pe fundul oceanelor noastre, jucând un rol esențial în originea vieții pe Pământ.
Nu doar sub crustă au loc procese interesante. Suprafața Europei este bombardată în mod constant de particule încărcate din magnetosfera lui Jupiter și de radiații ultraviolete de la Soare, care descompun moleculele organice în timp.
Lucrarea, scrisă de o echipă condusă de Gideon Yoffe de la Institutul de Științe Weizmann, propune că este puțin probabil ca aminoacizii aromatici să se formeze în mod natural, ca urmare a unui proces neorganic, pe Europa, ceea ce face ca prezența lor să fie un posibil semn de viață.
Modelele lor arată că, în ciuda degradării probabile cauzate de radiațiile primite, orice biosemnal în gheața recent expusă, în special în regiunile de la latitudini mari, ar putea fi detectată folosind fluorescența ultravioletă indusă de laser.
Detectabilitatea variază în funcție de locație și de condițiile gheții de pe suprafața lunii. Atunci când sunt țintiți cu un laser adecvat, acești compuși emit o lumină fluorescentă distinctivă în intervalul 200-400 nanometri.
Țintirea regiunilor care sunt tinere din punct de vedere geologic va crește probabilitatea de detectare acolo unde materialul oceanic a ajuns recent la suprafață. Această tehnică ar putea funcționa chiar și de pe o navă spațială orbitală!
Cercetarea arată că anumiți aminoacizi (triptofan, fenilalanină și tirozină) pot supraviețui sute de ani în gheața de la suprafața planetei Europa, în special în regiunile situate la latitudini înalte, în ciuda mediului dur al radiațiilor.
Studiind modul în care radiațiile și lumina solară descompun aceste molecule, echipa a stabilit că ele ar putea rămâne detectabile în milimetrul superior al gheții.
Descoperirea reprezintă o evoluție interesantă, pe măsură ce continuăm să căutăm viață în sistemul solar și în galaxia mai largă.
NASA, în căutarea vieții pe Europa
NASA a lansat anul trecut, pe 14 octombrie, o misiune spațială către Europa, luna lui Jupiter. Cercetătorii vor să afle, cu ajutorul navei spațiale Europa Clipper, dacă pe această lună există viață, mai ales că aceasta este acoperită cu gheață.
Misiunea va fi lansată pe o rachetă Falcon Heavy de la SpaceX, de la Centrul Spațial Kennedy din Cape Canaveral. Aceasta va parcurge o călătorie de 5,5 ani și 2,9 miliarde de km, fiind programată să ajungă pe orbita lui Jupiter în 2030.
Europa Clipper este cea mai mare navă spațială construită până acum de NASA, cu o lungime de 30,5 metri și o greutate de 6.000 kilograme. Navele vor folosi gravitația planetei Marte și a Pământului pentru a-și spori viteza în timpul călătoriei. Acestea au obiectivul de a realiza 49 de zboruri aproape de Europa pe parcursul a trei ani.
Cercetătorii vor să afle, în esență, dacă pe Europa există condiții necesare pentru existența vieții, mai cu seamă că pe această planetă există un ocean cu apă lichidă, aflat sub o calotă uriașă de gheață.
„Există dovezi foarte clare că ingredientele necesare pentru viață există pe Europa. Dar trebuie să mergem acolo pentru a descoperi adevărul”, a declarat Bonnie Buratti, cercetătoare planetară la Laboratorul de Propulsie al NASA.
Luna Europa are un diametru de aproximativ 3.100 kilometri și o crustă de gheață între 15 și 25 km grosime, deasupra unui ocean de apă sărată ce ar putea avea între 60 și 150 km adâncime. „Ca lume oceanică, Europa este extrem de interesantă. Această misiune ne va ajuta să înțelegem un segment complex al sistemului nostru solar”, a explicat pentru Reuters Gina DiBraccio, directorul interimar al diviziei de știință planetară a NASA.