Aerosoli din toaletă: sună a detaliu de laborator, dar este exact ce se întâmplă de fiecare dată când tragi apa. Turbulența creată de apa care se rotește în vas aruncă în sus picături microscopice, iar unele dintre ele transportă bacterii, virusuri sau alt material biologic din bolul toaletei.
Cercetătorii de la Flinders University, din Australia, au adunat 22 de studii publicate anterior pe această temă și le-au analizat împreună. Concluzia lor este că particulele au fost detectate la peste un metru și jumătate deasupra podelei, adică fix în zona în care respiră un adult în picioare, iar unele rămân suspendate cel puțin 20 de secunde după tragerea apei.
„Tragerea apei la toaletă creează turbulență, care poate elibera aerosoli în aerul din jur. Unele studii au detectat acești aerosoli la înălțimea de respirație a adulților, ceea ce indică o cale posibilă de expunere prin inhalare”, a explicat autoarea principală, Lira Adiyani, doctorandă la Flinders University. Asta nu înseamnă că o vizită obișnuită la toaletă te îmbolnăvește, dar arată că mecanismul există.
Ce mărește norul de aerosoli din toaletă
Analiza a scos la iveală două variabile clare. Prima este cât de încărcată microbian este apa din vas: la fiecare creștere de zece ori a concentrației de microbi din apă, cantitatea de aerosoli detectată în aer a crescut de aproximativ 2,6 ori. A doua este volumul de apă: fiecare litru în plus folosit la spălare a adus o creștere de circa 1,3 ori.
Nici forța jetului nu este neutră. Un studiu din 2013 arătase deja că sistemele de spălare mai energice produc mai multe picături în aer, chiar și atunci când volumele de apă sunt similare.
Cea mai spectaculoasă demonstrație rămâne un experiment din 2022 realizat la University of Colorado, unde cercetătorii au făcut vizibil norul invizibil folosind lasere. O toaletă comercială a împins aerosoli până la aproximativ un metru și jumătate în opt secunde, propulsați de un jet care se deplasa cu peste doi metri pe secundă. Experimentul a folosit doar apă de la robinet, dar a arătat clar fizica din spatele fenomenului.
Dimensiunile contează și ele. Majoritatea particulelor raportate în analiză se încadrează între 0,3 și 10 micrometri, iar cele mai multe stau sub 3 micrometri, adică suficient de mici cât să rămână în aer și să poată fi inhalate.
Chiar ajută dacă lași capacul jos
Probabil că da, dar dovezile sunt mai subțiri decât sugerează sfatul devenit reflex. Analiza nu a putut stabili un efect statistic solid al poziției capacului sau al ventilației, pentru că prea puține studii au raportat măsurători comparabile. În plus, un capac nu etanșează nimic: particulele scapă prin spațiile dintre capac, colac și vas.
Un experiment publicat în 2024 în American Journal of Infection Control a arătat că lăsarea capacului jos nu a redus contaminarea virală a suprafețelor din baie. Iar un studiu-pilot din 2026, dedicat exact spațiului de sub capacul închis, a găsit că microbii pot ieși oricum, iar un spațiu mai mare lasă să treacă mai mulți bioaerosoli.
Recomandarea cercetătoarei rămâne totuși una de bun-simț: „Pe baza dovezilor disponibile, aș recomanda închiderea capacului toaletei înainte de tragerea apei, acolo unde există capac, ca măsură de precauție pentru a reduce expunerea potențială prin inhalare, recunoscând în același timp că nu împiedică total ieșirea aerosolilor”, a spus Adiyani.
Ce poți face concret acasă
Lista este scurtă și lipsită de dramatism: curățarea regulată a vasului, spălarea mâinilor și, la toaletele cu comandă dublă, folosirea butonului mic atunci când se poate. Ultimul sfat are un efect direct, măsurabil: în Uniunea Europeană rezervoarele cu dublă comandă livrează de regulă trei litri pe butonul mic și șase pe cel mare, față de nouă litri cât consumau modelele vechi. Cu trei litri în loc de șase, volumul se înjumătățește, iar odată cu el și cantitatea de aerosoli.
Ventilația ajută probabil la dispersarea particulelor rămase în aer, chiar dacă analiza nu a putut izola statistic acest efect. Într-o baie fără fereastră, ventilatorul lăsat pornit câteva minute după folosire este cea mai simplă măsură.
Unde chiar contează
În baia proprie, unde microbii sunt oricum ai tăi, subiectul rămâne mai degrabă academic. Situația se schimbă în toaletele publice aglomerate și, mai ales, în spitale, unde oameni vulnerabili sunt expuși repetat. „Sunt necesare cercetări suplimentare pentru dezvoltarea unor intervenții de proiectare și inginerie care să reducă bioaerosolii generați de toalete, în special în medii cu risc ridicat, cum sunt spitalele”, a subliniat coautoarea studiului, Harriet Whiley.
Fenomenul nu este o descoperire recentă. Microbiologul american Charles Gerba a descris norul de aerosoli produs de toaletă încă din anii ’70, iar pandemia de COVID-19 a relansat interesul, după ce coronavirusul a fost detectat în materii fecale. Ce lipsea până acum era o măsurătoare comună a tuturor experimentelor, iar asta oferă analiza australiană.
Lucrarea a fost publicată în revista Science of the Total Environment de o echipă de la Flinders University și a fost semnalată de publicația ZME Science. Pe teme apropiate de igienă și sănătate, am scris despre locurile din bucătărie unde se adună cele mai multe bacterii, despre nanoparticulele eliberate de produsele de curățenie parfumate și despre un virus transmis de căpușe descoperit recent în China.
