Decenii la rând, ghidurile oficiale au recomandat lapte degresat și brânzeturi slabe, ca metodă simplă de a reduce aportul de grăsimi saturate. Un studiu canadian arată acum că trei porții de lactate integrale pe zi nu au produs efectele negative anticipate, cel puțin la adulții cu exces de greutate. Cercetarea a fost publicată în The Journal of Nutrition.
Cercetarea, coordonată de Harvey Anderson, profesor de științe ale nutriției la Facultatea de Medicină Temerty a Universității din Toronto, a durat 12 săptămâni și a urmărit 74 de adulți cu exces de greutate sau obezitate. Concluzia principală: trei porții zilnice de lactate integrale nu au afectat negativ greutatea corporală, compoziția corporală, metabolismul energetic sau profilul lipidic al participanților.
Cum a fost testat consumul de lactate integrale
Participanții au fost repartizați aleatoriu în trei grupuri. Primul a urmat o dietă săracă în lactate și restricționată caloric. Al doilea a primit o dietă neutră din punct de vedere energetic, care includea trei porții de lactate pe zi. Al treilea a mâncat fără restricții calorice, tot cu trei porții zilnice de lactate.
Toți voluntarii au primit îndrumare pentru a respecta ghidul alimentar canadian, iar celor din grupurile cu lactate li s-au furnizat direct produsele integrale folosite în studiu, ceea ce reduce riscul de raportare eronată a consumului.
După cele 12 săptămâni, cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative în privința creșterii în greutate, a compoziției corporale sau a nivelurilor de colesterol între grupul cu puține lactate și cele care consumau trei porții zilnic. În schimb, participanții cu aport mai mare de lactate au avut îmbunătățiri ale tensiunii arteriale și au consumat mai mult calciu, mai multe proteine și mai multă vitamină D.
„Cei care au avut trei porții de lactate nu au prezentat niveluri nefavorabile ale colesterolului sau ale lipidelor din sânge și nici semne de rezistență la insulină”, a declarat Harvey Anderson, potrivit materialului publicat de Universitatea din Toronto și semnat de Betty Zou.
Ipoteza matricei lactatelor
De ce ar exista o discrepanță între ce prezice chimia grăsimilor saturate și ce arată studiile pe oameni? Explicația favorită a cercetătorilor se numește ipoteza matricei lactatelor. Ideea de bază este că structura fizică a alimentului influențează felul în care nutrienții sunt digerați, absorbiți și, în final, felul în care acționează în organism. Cu alte cuvinte, efectul unui aliment depinde de modul în care componentele lui interacționează, nu doar de cantitatea unui singur nutrient.
„În produsele lactate există două proteine, cazeina și zerul, legate împreună cu grăsimea și cu nutrienții amestecați în ea”, explică Anderson. Potrivit lui, această arhitectură complexă face ca nutrienții să fie eliberați treptat în organism, ceea ce ar putea explica de ce efectele consumului de lactate diferă de cele anticipate prin analiza izolată a grăsimilor saturate.
De ce contează mai ales pentru vârstnici
Anderson consideră că rezultatele sunt relevante în special pentru adulții în vârstă. Odată cu înaintarea în vârstă, necesarul energetic scade, iar unii oameni ajung să nu mai acopere necesarul de proteine și de micronutrienți fără să depășească aportul caloric potrivit. Lactatele sunt, pentru multe persoane din această categorie, un aliment familiar care livrează simultan energie, proteine și nutrienți esențiali, fără creșterea riscului de diabet sau de alte boli cronice, spune cercetătorul.
Mesajul lui de final este deliberat simplu: „Păstrează lucrurile simple, mănâncă o varietate de alimente și nu prea mult din niciunul”.
Ce nu demonstrează studiul
Câteva rezerve sunt importante. Eșantionul este mic, 74 de persoane, iar durata de 12 săptămâni este prea scurtă pentru a spune ceva despre evenimente cardiovasculare pe termen lung. Participanții aveau exces de greutate sau obezitate, deci rezultatele nu se extind automat la alte categorii de populație.
La fel de important, finanțarea vine din zona industriei: cercetarea a fost susținută prin Dairy Research Cluster 3, în cadrul programului AgriScience al Parteneriatului Agricol Canadian, și prin programul Mitacs Accelerate. Nu invalidează rezultatele, dar este un element pe care cititorul trebuie să îl aibă în vedere.
Studiul se înscrie totuși într-un curent mai larg. În ultimii ani, mai multe analize pe grupuri mari de participanți nu au găsit legături între consumul de lactate integrale și rezultate negative asupra sănătății, iar unele au raportat chiar efecte neutre sau protectoare. Ghidurile alimentare oficiale, inclusiv cele americane, recomandă în continuare variantele degresate sau cu conținut redus de grăsime, ceea ce arată cât de lent se mișcă recomandările publice față de literatura științifică.
Pe aceeași temă am scris și despre un studiu care răstoarnă miturile despre brânza grasă și smântână, dar și despre diferențele reale dintre unt și margarină la copt.
Lucrarea completă este disponibilă în The Journal of Nutrition, iar comunicatul universitar poate fi citit pe site-ul Temerty Faculty of Medicine, Universitatea din Toronto.
