Meretneith, o femeie din familia regală a primei dinastii egiptene, ar fi purtat însemnul rezervat regilor cu aproximativ 5.000 de ani în urmă, arată o analiză digitală a unei fotografii vechi de peste 80 de ani. Dacă interpretarea se confirmă, ea devine a doua femeie conducător din Egiptul antic al cărei nume apare într-un serekh, emblema oficială a suveranului.
Studiul, publicat în revista Prague Egyptological Studies, nu pornește de la o săpătură nouă, ci de la o arhivă. Singura dovadă textuală disputată era o fotografie alb-negru a unui dop de lut pentru vase, găsit în anii 1940 la Saqqara, iar obiectul original este astăzi de negăsit.
Egiptologii au respins zeci de ani interpretarea inițială, pe motiv că imaginea era prea slabă ca să susțină o concluzie atât de importantă. Noua tehnică de prelucrare a imaginii schimbă datele problemei.
O fotografie din arhiva lui Walter B. Emery
Egiptologul britanic Walter B. Emery, de la Egypt Exploration Society din Londra, a găsit în anii 1940, într-un mormânt neidentificat de la Saqqara, 13 dopuri de lut pentru vase cu aceeași inscripție. Din ele a rămas o singură fotografie, păstrată în arhivele lui Emery. Nici obiectul, nici placa de sticlă a negativului nu mai sunt de găsit.
Inscripția conține un rând de patru serekh-uri. Un serekh combină imaginea unei clădiri regale, zeitatea protectoare și numele conducătorului, un fel de semnătură oficială a puterii. Emery a susținut că primul și al patrulea îl numesc pe regele Djer, iar al doilea și al treilea pe Meretneith, dar mulți specialiști ai vremii au considerat citirea imposibil de verificat.
Cum a fost reconstituit serekh-ul lui Meretneith
Echipa condusă de Susan Kelly, cercetător postdoctoral onorific în egiptologie la Macquarie University din Sydney, a lucrat cu tehniciana digitală Crystal Miller. Procedeul a avut mai mulți pași: creșterea contrastului scanării, izolarea hieroglifelor de fundal, inversarea culorilor și transformarea imaginii într-un grafic vectorial, adică un desen definit prin formule matematice, care poate fi mărit fără pierdere de detaliu.
Rezultatul funcționează ca o frotare cu creionul peste o monedă. Replica digitală, obținută inițial în 2023, este mai precisă decât desenul făcut de mână de Emery în 1954, iar semnele din al doilea și al treilea serekh corespund semnului principal folosit pentru scrierea numelui Meretneith.
„Rezultatul o identifică pe Meretneith cu principalul însemn al conducătorilor din această perioadă”, scrie Susan Kelly, adăugând că ea a fost un rege în sens deplin, nu doar o regină, ci echivalentul unui conducător bărbat.
O carieră politică în mai multe etape
Meretneith, scrisă și Merneith, era probabil fiica lui Djer, al treilea rege al Primei Dinastii, perioada în care Egiptul a fost condus pentru prima dată ca stat unificat. Complexul ei funerar din cimitirul regal a fost dotat ca al unui conducător bărbat, iar studiile anterioare estimează că a deținut puterea, într-o formă sau alta, cel puțin 30 de ani.
Noua ipoteză împarte cariera ei în etape, în funcție de tipul de dovadă. Serekh-ul de lângă cel al lui Djer o arată drept co-regent. Sigiliile de mormânt confirmă rolul ulterior de mamă-regentă a unui rege. Numele ei apare și pe sigiliul de mormânt al unui conducător de mai târziu, Semerkhet, iar alte texte arată că avea autoritate asupra tezaurului și a funcționarilor, guvernând fără un titlu politic oficial.
Autoarea susține că tocmai poziția de femeie din familia regală i-a permis să intre și să iasă din rolurile politice după nevoile momentului, spre deosebire de regii bărbați care domneau până la moarte și erau înmormântați de succesori.
Legătura cu România: unde vezi Egiptul antic la noi
Pentru cititorii din România, cea mai directă legătură cu Egiptul antic se află la Cluj. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei păstrează singura mumie egipteană din țară, a unei femei de rang înalt, poreclită „Prințesa”, datată în a doua parte a perioadei ptolemeice, în secolele II–I î.Hr.
Mumia a fost donată la începutul secolului XX de omul de afaceri Fülöp Back, care finanțase o misiune arheologică austro-ungară la Gamhud, în Egiptul Mijlociu, între 1907 și 1909. După analize de imagistică medicală și restaurare, a revenit în expunere în toamna lui 2022, alături de păsări și reptile mumificate, amulete și bijuterii.
Distanța cronologică e uriașă: Meretneith a trăit cu aproape trei milenii înaintea „Prințesei” de la Cluj. Dar ambele cazuri arată același lucru, că imagistica modernă rescrie povestea unor obiecte scoase din pământ acum peste un secol.
Ce urmează
Concluzia rămâne o interpretare a unei fotografii, nu a obiectului original, așa că următorul pas concret ar fi regăsirea unuia dintre cele 13 dopuri sau a negativului original. Până atunci, cercetătoarea propune tratarea carierei lui Meretneith pe etape, în funcție de tipul fiecărei dovezi.
Săpăturile de la Saqqara continuă să producă descoperiri, precum mormântul unui demnitar și rețeaua de puțuri funerare semnalate recent. În paralel, noile scanări sugerează că mormântul lui Tutankhamon ar ascunde încă cinci sau șase camere, iar la Luxor a fost documentată o cameră funerară folosită timp de 300 de ani. Toate sunt adunate în secțiunea dedicată Egiptului.
