Imaginea standard a unei mumii egiptene e destul de îngustă: un personaj de rang înalt, cu brațele încrucișate pe piept, într-un sarcofag pictat cu grijă. În realitate, acesta e doar unul dintre nenumăratele obiceiuri funerare ale unei civilizații care a durat peste 3.000 de ani. Iar arheologii nu mai trebuie să bată zeci de situri ca să vadă cum s-au schimbat ritualurile: o singură cameră funerară de lângă Luxor concentrează peste 300 de ani de mumii egiptene.
Ce s-a găsit în camera 3 a mormântului TT 209
Un studiu publicat în revista Frontiers in Environmental Archaeology de o echipă a Universității din La Laguna, Spania, documentează cel puțin 20 de egipteni antici – plus un câine – depuși în camera trei a mormântului TT 209, din necropola tebană. Complexul funerar de lângă Luxor cuprinde peste 400 de morminte, iar TT 209 a fost construit inițial în timpul dinastiei a XXV-a (754–656 î.Hr.), cunoscută și ca perioada nubiană sau kușită.
Arheologii au excavat camera, apoi au fotografiat și au desenat fiecare individ, notând cu precizie orientarea corpului și poziția membrelor. În total, echipa a identificat nouă depuneri funerare distincte, care includ atât înhumări individuale, cât și de grup, împreună cu obiecte personale și piese religioase.
Nu haos, ci o logică a spațiului
Concluzia principală contrazice o idee larg răspândită. „Studiul detaliat al corpurilor nu indică nici o acumulare haotică, nici pierderea ritualului original în timp”, a declarat Jared Carballo-Pérez, arheolog și coautor al studiului, într-un comunicat citat de Popular Science. „Mai degrabă a existat o logică spațială în care fiecare nouă depunere s-a adaptat la prezența corpurilor anterioare – un fel de memorie funerară în procesele de reutilizare.”
Primii ocupanți erau bogați, următorii au primit mai puțin spațiu
Cronologia depunerilor arată cum spațiul din cameră a devenit, generație după generație, o resursă tot mai rară. „Primii oameni înhumați aici par să fi avut un statut social ridicat, pentru că au fost depuși în sicrie, cu plase funerare și amulete, alături de un inventar cu obiecte costisitoare”, a explicat Miguel Ángel Molinero Polo, egiptolog la Universitatea din La Laguna și coautor al studiului.
Într-una dintre depuneri, un câine mumificat a fost așezat direct peste un bărbat și o femeie. „Mi se pare destul de frumos”, a comentat Carballo-Pérez. „Ar putea indica o relație apropiată între acești oameni și animal, o idee cu care cred că e ușor să empatizezi.”
Mumii egiptene suprapuse pe verticală, dar tratate cu grijă
Spre finalul folosirii mormântului, în perioada asociată cu stăpânirea persană (680–404 î.Hr.), cei care se ocupau de înhumări au fost nevoiți să improvizeze. Mumiile au fost plasate oriunde mai era loc, ceea ce a impus uneori poziții diferite ale membrelor. În loc de depuneri individuale, aproape două treimi dintre defuncții din TT 209 au fost aranjați suprapuși pe verticală.
Asta nu înseamnă neglijență. Multe dintre mumiile din generațiile târzii păstrează brațele încrucișate pe piept, în așa-numita poziție osiriană, o formulă rituală care îl imită pe zeul Osiris. „Corpurile depuse în suprapunere verticală nu aveau sicrie, dar au fost mumificate cu grijă. Pot fi asociate și cu vase așezate în poziție verticală, care indică un ritual specific, absent în fazele anterioare de utilizare a mormântului”, a precizat Molinero Polo.
De ce se rescrie interpretarea siturilor „dezordonate”
Rezultatul are consecințe metodologice. Multe morminte egiptene reutilizate au fost catalogate, în literatura mai veche, drept haotice sau degradate ritual, tocmai pentru că mumiile apar înghesuite și suprapuse. „Ceea ce prezentăm înseamnă că depunerile considerate anterior «dezordonate» pot fi reinterpretate”, a spus Carballo-Pérez. Cu alte cuvinte, aglomerarea nu e semn de dezinteres, ci de presiune pe un spațiu sacru care rămânea în uz timp de secole.
Lucrarea completă este disponibilă în Frontiers in Environmental Archaeology, revistă cu acces deschis. Pe GadgetReport am scris și despre mumia acoperită cu aur de acum 4.300 de ani descoperită în Egipt, despre tehnologiile medicale folosite pentru a descifra mumiile fără a le desface și despre felul în care egiptenii antici ar fi reprezentat Calea Lactee.
Surse: studiul publicat în Frontiers in Environmental Archaeology și declarațiile lui Jared Carballo-Pérez și Miguel Ángel Molinero Polo (Universitatea din La Laguna), preluate de Popular Science.
