Mesajele secrete din picturi celebre precum Mona Lisa și Capela Sixtină

Data: 20/04/2020 | Autor: .

Operele lui Michelangelo, Leonardo da Vinci, Van Gogh și alți mari artiști au fost asociate, nu de puține ori, cu zeci de teorii ale conspirației, cu povești pline de mister, cu întrebări legate de fenomene care trec dincolo de normalitate. Dincolo de asocierea cu extratereștri, de Illuminati și alte teorii, cert este că multe dintre operele acestora cuprind mesaje secrete și simboluri oculte descoperite din întâmplare sau cu ajutorul scanării 3D.

 

Capela Sixtină

Capela Sixtină de la Vatican, una dintre cele mai faimoase opere de artă din toate timpurile, realizată de Michelangelo, ascunde un secret cu adevărat tulburător. La o privire atentă, cercetătorii au descoperit, cu uimire, că mantia lui Dumnezeu și îngerii din spatele lui au fost pictați astfel încăt să prezinte forma unui creier uman.

A fost o întâmplare sau Michelangelo a făcut-o special? Există mai multe teorii privind decizia lui Michelangelo de a picta acest simbol, al creierului, de la dorința de a arăta că Dumnezeu i-a dat cunoașterea lui Adam, la încercarea artistului de a protesta față de poziția refractară pe care Biserica o manifesta față de știință, în acea perioadă.

Interesant este că, dincolo de forma creierului uman, cercetătorii au descoperit că Michelangelo a desenat inclusiv artera vertebrală, reprezentată de îngerul de sub Dumnezeu și esarfa sa verde.

Tot în Capela Sixtină, Michelangelo a ascuns un gest de protest față de restricțiile artistice pe care Papa Iulius al II-lea i le-a impus. Michelangelo s-a pictat sub forma profetului Zaharia, iar în spatele său poate fi observat un înger care face un gest considerat ofensator la vremea respectivă, un fel de ,,ați lua nasul’’, sfidător.

Detaliile din celebrul tablou Mona Lisa

Operele lui Leonardo da Vinci sunt cunoscute pentru teoriile conspirației, pentru mesajele ascunse de marele artist. În prim-plan se află, bineînțeles, misteriosa Mona Lisa, cel mai faimos tablou din lume.

Cercetătorii au descoperit, cu uimire, că dincolo de modul unic în care pare că Gioconda își urmărește privitorii, grație unei iluzii optice geniale, în ochiul drept al Mona Lisei, artistul și-a trecut, cu litere microscopice, inițialele, LV.

Mai mult, în 2015, un cercetător francez a folosit o tehnologie ce reflectă lumina și a descoperit că sub pictură există desenat portretul unei alte femei, posibil o primă încercare a artistului.

Cina cea de taină

O altă operă celebră, plină de mistere, a lui Da Vinci, Cina cea de taină sau Ultima Cină, așa cum mai este cunoscută, este plină de simboluri și mesaje ascunse. Recent, muzicianul italian Giovanni Maria Pala a descoperit că artistul a inclus în opera sa inclusiv o partitură muzicală. Puse pe un portativ virtual, mâinile apostolilor și pâinile de pe masă formează note muzicale, în fapt o mini melodie de 40 de secunde. Iată cum sună.

Cina cea de taină a lui Van Gogh

Cina cea de taină apare, într-un mod original, și într-un tablou al celebrului pictor Vincent Van Gogh. În Café Terrace at Night, artistul, cunoscut pentru credința sa puternică în religie, a pictat o reprezentare modernă a operei lui Da Vinci.

Imaginea cuprinde exact 12 persoane care stau la o cafenea și care înconjoară o persoană care stă în picioare, cu părul lung, în fața formei unei cruci, desenată pe o fereastră.

OZN-ul din tablou

Madonna cu Sfântul Giovannino, o pictură din secolul al XV-lea, este, probabil, cea mai controversată operă de artă asociată cu fenomenul OZN. Asta pentru că pe cerul desenat de artist apare silueta unui OZN.

În tabloul cu Madona, pruncul Iisus și Sfântul Ioan, în fundal există un bărbat care încearcă să se protejeze cu mâna la față de lumina orbitoare emisă de OZN.

Alături de el este un câine cu gura ușor deschisă. Ambii par să privească către obiectul desenat sub forma unei structuri ovale întunecate, cu raze de lumină care se proiectează din toate unghiurile. Pictura se află în prezent la Palazzo Vecchio din Veneția, parte a unei colecții cunoscute sub numele de Loeser Bequest.

Îngerii lui Vincenzo Foppa

Reprezentarea îngerilor sub forma unor stele, comete, nori și care de aur zburătoare au fost la modă în perioada Renașterii florentine.

Un exemplu elocvent îl reprezintă tabloul  Nașterea, realizat de Vincenzo Foppa. În pictură vedem un cioban care privește către îngerul din cer.

Într-o altă lucrare, Adorarea Copilului Hristos, celebrul artist a pictat o scenă asemănătoare.

Omul din oglindă

O altă descoperire fascinantă este legată de celebrul portret Arnolfini, al pictorului Jan van Eyck. În oglinda desenată în fundal, cunscutul artist din secolul al XV-lea a scris, în limba latină, „Jan van Eyck a fost aici – 1434”.

Mai mult, dacă priviți atent asupra oglinzii de pe perete, veți putea vedea două persoane care par să stea în locul din care pictorul a realizat tabloul. Se crede că cel cu mâna ridicată trebuie să fie van Eyck.

Portretul ascuns din tabloul Bacchus

Și celebrul pictor italian Caravaggio a ales să se portretizeze într-un mod absolut inedit.

În 1922, un expert în restaurarea operelor de artă a descoperit, în timp ce curăța tabloul Bacchus al lui Caravaggio, că în sticla de vin din colțul din stânga jos există un portret ascuns. După ce a curățat straturile de murdărie din pictură, în sticlă a apărut portretul reliefat al celebrului pictor.

Primavera lui Boticelli

Boticelli, unul dintre cei mai cunoscuți pictori italieni, era fascinat de natură. Acesta este și motivul pentru care a pictat zeci dacă nu sute de tablouri cu această temă.

Printre cele mai cunoscute opere ale artistului se află Primavera, un tablou în care cercetătorii au descoperit numai puțin de 500 de specii de plante, toate pictate cu suficientă precizie științifică pentru a le face recunoscute ușor. Un adevărat atlas botanic.

Craniul din  The Ambassadors

Un tablou realizat de Hans Holbein cel tânăr, Ambasadorii, include o iluzie optică fascinantă, cu accente macabre. În partea de jos a tabloului, poate fi observată o  pată de cerneală diagonală bej și negru care, privită din partea dreaptă, devine un craniu.

Potrivit cercetătorilor, ar fi fost vorba de un protest  cu iz politic al artistului, o dovadă că arta reprezenta, și în acele vremuri, o formă de rezistență.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.