Machu Picchu este, fără îndoială, unul dintre cele mai fascinante locuri din lume. Orașul din cer, așa cum a fost botezat, ridică în continuare multe semne de întrebare. Cine a construit acest oraș și de ce s-a chinuit să urce sute de tone de piatră pe un vârf de munte? Se pregătea această civilizație de ,,sfărșitul lumii” sau își dorea să fie mai aproape de ,,zeii din Cer”?
Lumea a aflat pentru prima dată de Machu Picchu în 1911, când exploratorul american Hiram Bingham, ghidat de fermierii locali, a navigat prin pădurile tropicale dense din sudul Peru și a dat peste ruinele unui oraș abandonat.
Munca lui Bingham avea să dea curând startul unei călătorii de zeci de ani pentru a descoperi cine a construit Machu Picchu.
De-a lungul anilor 1910, Bingham, cu sprijinul Universității Yale și al Societății National Geographic, s-a întors la Machu Picchu, cartografiind, excavând și fotografiind uimitorul oraș.
În 1913, el a publicat un articol în National Geographic, atrăgând atenția lumii asupra sitului. Ulterior, a publicat o carte intitulată Orașul pierdut al incașilor, consolidându-și propria moștenire ca „descoperitor” al acestuia.
Era orașul incașilor sau e o construcție mai veche?
Localnicii știau despre Machu Picchu cu mult înainte ca Bingham să ajungă acolo, așa că a spune că este „pierdut” era puțin exagerat.
Apoi, Bingham a luat numeroase artefacte și rămășițe umane din sit pentru a le studia la Yale.
Deși guvernul peruvian i-a dat permisiunea de a face acest lucru, aceasta a fost cu condiția ca obiectele să fie în cele din urmă returnate – o condiție pe care Yale nu a respectat-o timp de aproape un secol.
Abia în 1983, Machu Picchu a fost clasificat ca sit al patrimoniului mondial UNESCO și au început cu adevărat eforturile de protejare și revitalizare a orașului.
Cu toate acestea, munca lui Bingham la Machu Picchu a reintrodus în lumea largă unul dintre cele mai mari situri arheologice ale Imperiului Inca – unul care continuă să fascineze istoricii până în ziua de azi.
Călătoria lui Hiram Bingham la Machu Picchu
În 1913, când Bingham a scris articolul său din National Geographic despre Machu Picchu, a inclus și zeci de fotografii, dezvăluind lumii occidentale splendoarea arhitecturii Inca.
Bingham a fost creditat cu „redescoperirea” Machu Picchu. Cu toate acestea, având în vedere că a fost ghidat acolo de un localnic, acest lucru a fost contestat pe scară largă. Este posibil ca spaniolii să fi ratat Machu Picchu atunci când au cucerit teritoriul incaș în secolul al XVI-lea, însă localnicii erau conștienți de existența acestuia cu mult înainte de sosirea lui Bingham.
Cu toate acestea, multe întrebări au rămas fără răspuns cu privire la sit. Din fericire, cercetările ulterioare au dezvăluit o parte din istoria sa, inclusiv cine a construit Machu Picchu și cum era viața oamenilor care locuiau acolo.
Când a fost construit Machu Picchu?
Din păcate, civilizația Inca nu avea o limbă scrisă. Ca atare, nu exista nicio înregistrare scrisă a istoriei Machu Picchu. De-a lungul anilor, cercetătorii au căutat alte modalități de a elucida misterul construcției sale.
Un arheolog de la Yale în special, Richard Burger, a condus sarcina de a determina cine a construit Machu Picchu și când. În 2004, Burger a declarat că el credea că incașii au construit Machu Picchu în jurul anilor 1450.
17 ani mai târziu, însă, opinia sa s-a schimbat.
În 2021, Burger și colegii săi cercetători au publicat un studiu în revista Antiquity, afirmând că Machu Picchu era de fapt cu câteva decenii mai vechi decât se credea anterior.
Folosind o formă avansată de datare cu radiocarbon, cunoscută sub numele de spectrometrie de masă cu accelerator (AMS), cercetătorii au datat rămășițele umane prelevate din sit și au dezvăluit că acesta a fost folosit între aproximativ 1420 și 1530 î.e.n.
Și, deși incașii nu au avut o înregistrare scrisă, au existat mai multe surse spaniole din perioada invaziei spaniole care ajută la completarea unora dintre găurile din istoria Machu Picchu. Din păcate, multe dintre aceste surse nu au fost în întregime exacte.
De exemplu, sursele istorice afirmau că împăratul incaș Pachacuti – a cărui domnie a dus la stabilirea incașilor ca cel mai important imperiu precolumbian din America de Sud – a ajuns la putere în 1438.
Majoritatea istoricilor cred că Pachacuti a fost cel care a ordonat construirea Machu Picchu. Astfel, pe baza acestor documente istorice, cercetătorii au presupus că Machu Picchu a fost construit după 1440 și, posibil, chiar după 1450.
Cu toate acestea, descoperirile lui Burger din 2021 arată că Machu Picchu era cu zeci de ani mai vechi decât această estimare – ceea ce indică faptul că domnia lui Pachacuti a început, de asemenea, cu zeci de ani mai devreme decât se credea anterior.
„Rezultatele sugerează că discuția despre dezvoltarea Imperiului Inca, bazată în principal pe înregistrările coloniale, trebuie revizuită”, a declarat Burger într-un comunicat de presă de la Yale când a fost publicat studiul. „Metodele moderne de radiocarbon oferă o bază mai bună decât înregistrările istorice pentru înțelegerea cronologiei incașe.”
Pentru ce a fost construit Machu Picchu?
Machu Picchu cuprindea palate, piețe, zone rezidențiale, temple proiectate să se alinieze cu mișcările soarelui, un mormânt regal, un turn de pază, mii de trepte de piatră și o rețea complexă de drenaj și canale.
De asemenea, domeniul este înconjurat de zeci de terase agricole în trepte, care erau irigate prin sistemul complex de apeducte al orașului.
În mod uimitor, incașii au construit toate acestea fără a folosi roți sau unelte din fier și oțel. Datorită tehnicilor lor experte de construcție, situl a trecut testul timpului, rămânând timp de secole ca vârf al arhitecturii incașe.
Majoritatea experților cred că împăratul Pachacuti a construit Machu Picchu pentru a servi ca una dintre proprietățile sale. Cercetătorii bănuiesc că nu a fost locuința sa principală, ci mai degrabă un refugiu regal unde conducătorul și curtea sa mergeau să se relaxeze, să vâneze și să sărbătorească.
Alții, însă, au teoretizat că a funcționat ca un loc de pelerinaj sacru, unde incașii veneau să aducă un omagiu strămoșilor lor sau să se închine zeilor lor.
Indiferent pentru ce a fost folosit, a fost abandonat în secolul al XVI-lea după aproximativ 100 de ani, în timpul perioadei de cucerire spaniolă.
Este posibil ca locuitorii orașului să fi fugit de frica invadatorilor spanioli. Totuși, unii au sugerat că populația din Machu Picchu ar fi putut fi exterminată de variolă și de alte boli introduse de spanioli în regiune.
Oricum ar fi, Machu Picchu a fost bine ascuns. Construit între două vârfuri ale Munților Anzi, orașul a scăpat de descoperirea din afară pe parcursul cuceririi spaniole și până în secolul al XX-lea – până când, desigur, a sosit Bingham.
Din nefericire, Bingham și colegii săi universitari de la Yale nu și-au desfășurat majoritatea cercetărilor la fața locului, ci au luat cu ei bucăți din acestea în America. Aceasta era o practică obișnuită printre exploratorii de la începutul secolului al XX-lea, dar care s-a dovedit a fi controversată.
În anii 2000, Universitatea Yale s-a confruntat cu un val de reacții negative pentru colecția sa de artefacte – și rămășițe umane – luate din Machu Picchu.
Dar criticile nu au fost noi. De fapt, disputele cu privire la artefactele de la Machu Picchu sunt vechi de mai bine de un secol. Peru a permis inițial lui Bingham și Universității Yale să „împrumute” artefacte de la Machu Picchu pentru analiză și studiu, cu condiția să le returneze în Peru atunci când li se cere.
Acest lucru s-a întâmplat în 1911. Un deceniu mai târziu, majoritatea acelor obiecte nu fuseseră returnate. Multe, de fapt, erau păstrate la Muzeul Peabody din Yale.
De-a lungul anilor, au continuat să crească presiunile asupra Yale pentru a returna artefactele, culminând cu un proces în 2008 în care Peru a dat în judecată universitatea.
Ca răspuns, a relatat NPR în 2010, Yale a încercat să respingă cazul susținând că Peru a așteptat prea mult timp pentru a-și cere înapoi propriile artefacte, renunțând astfel la drepturile sale asupra acestora.
Pe măsură ce tensiunile dintre Peru și Yale au crescut, peruvienii i-au rugat atât pe papă, cât și pe președintele de atunci, Barack Obama, să ajute la rezolvarea problemei.
În cele din urmă, o echipă de la Yale, din care făcea parte și Burger, a ajuns la un acord cu președintele de atunci al Peru, Alan Garcia, pentru a începe în cele din urmă returnarea artefactelor către Peru în 2010.
Misterul de la Naupa Iglesia. Un sanctuar necunoscut sau o poartă către altă lume?
Construcțiile megalitice din Epoca de Piatră. O nouă descoperire incredibilă, în Peru
Discul Colgante. Obiectul cu iz extraterestru care prezintă o galaxie necunoscută
Tehnologia misterioasă din jurul zidurilor incașe, decriptată
