O anomalie magnetică de proporții a tulburat Pământul în epoca faraonilor, arată o cercetare de ultimă oră realizată de experții de la University College London. Fenomenul, cunoscut în prezent sub numele de Efectul Carrington, ar fi creat o serie de fenomene naturale ieșite din comun, puse de vechii egipteni pe seama nemulțumirii zeilor din cer.
Condusă de arheologul Matthew Howland de la Universitatea de Stat Wichita din SUA, o echipă de cercetători a studiat cărămizile din Mesopotamia ca o modalitate de a avansa în studiul arheomagnetismului: studiul câmpului magnetic al Pământului, așa cum este păstrat în obiectele create de om.
Tehnica este destul de simplă. Fiecare dintre cele 32 de cărămizi de lut mesopotamiene din studiu este ștampilată cu numele regelui care a domnit în momentul în care cărămida a fost fabricată. Pentru a data materialul, cercetătorii au restrâns intervalul cel mai probabil de ani în care fiecare faraon a fost probabil la putere.
Apoi, au ciobit cu grijă o bucată mică din fiecare cărămidă și au folosit un magnetometru pentru a măsura alinierea granulelor microscopice de oxid de fier încorporate în acestea.
Această tehnică le-a permis să reconstituie în linii mari comportamentul câmpului magnetic planetar pe o perioadă de aproximativ 2000 de ani, din mileniul III până în mileniul I î.Hr.
Apoi, ei și-au comparat rezultatele cu alte reconstituiri ale câmpului magnetic derivate din studii arheomagnetice.
Un vârf misterios
În mod colectiv, acest mare fond de date din întreaga lume sugerează ceva cunoscut sub numele de Anomalia geomagnetică din epoca de fier levantină (LIAA), un vârf misterios în intensitatea câmpului magnetic care se crede că a avut loc în ceea ce este acum Irakul între aproximativ 1050 și 550 î.Hr.
Reconstrucția echipei a confirmat, de asemenea, existența LIAA, oferind una dintre puținele înregistrări ale anomaliei din Irak.
Mai mult, analiza a evidențiat fluctuații scurte și dramatice în timpul domniei lui Nabucodonosor al II-lea, între anii 604 și 562 î.Hr., demonstrând astfel că câmpul magnetic al Pământului se poate schimba în mod semnificativ la intervale scurte de timp.
„Câmpul geomagnetic este unul dintre cele mai enigmatice fenomene din științele pământului”, spune geofizicianul Lisa Tauxe de la Scripps Institution of Oceanography din SUA, în lucrarea publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences.
„Rămășițele arheologice bine datate ale bogatelor culturi mesopotamiene, în special cărămizile inscripționate cu numele unor regi specifici, oferă o oportunitate fără precedent de a studia schimbările în intensitatea câmpului cu o rezoluție temporală ridicată, urmărind schimbările care au avut loc pe parcursul a câteva decenii sau chiar mai puțin.”
Potrivit cercetătorilor, Fenomenul, cunoscut în prezent sub numele de Efectul Carrington, ar fi creat o serie de fenomene naturale ieșite din comun, puse de vechii egipteni pe seama nemulțumirii zeilor din cer.
Ar putea fi și una dintre explicațiile pentru dispariția portului de la Giza, prin modificarea cursului Nilului și transformarea intregului perimetru al piramidelor intr-un deșert.
Efectul Rydberg. Oamenii de știință au descoperit o nouă modalitate de măsurare a timpului
Tu ai auzit de Efectul Carrington? Furtuna solară care a distrus complet rețeaua de telegrafe din America
Autoritățile americane au inițiat un plan de acțiune național pentru a preîntâmpina catastrofele venite din spațiu, precum Efectul Carrington, furtuna solară care a distrus complet rețeaua de telegrafe din America.
În dimineaţa zilei de 1 septembrie 1859, la ora locală 11:18, un val puternic de energie intra în coliziune cu atmosera Terrei. Sistemele de telegrafe din întreaga lume au fost puternic afectate în timpul acestui fenomen, denumit ulterior Efectul Carrington, ce a făcut ca până şi documentele din birourile telegrafilor să ia foc.
A fost cea mai puternică furtună solară înregistrată vreodată, iar dacă s-ar întâmpla astăzi, ar distruge toţi sateliţii de pe orbita Pământului şi ar pune în pericol viaţa astronauţilor.
,,Două zone cu lumină intensă şi albă au erupt la un moment dat. Prima mea impresie era că o rază de lumină a produs o gaură în ecranul ataşat de obiectul din sticlă prin care imaginea este transformată în umbră, deoarece strălucirea ei era asemănătoare cu cea a unei raze solare”, a declarat, la vremea respectivă, astronomul britanic Richard Carrington, cel care a surprins furtuna solară în timp ce studia în observatorul său petele întunecate de pe suprafaţa Soarelui.
Efectul Carrington, un adevărat tsunami în toată lumea
162 de ani mai târziu, o astfel de furtună ar provoca un adevărat tsunami în toată lumea, în condițiile în care omenirea depinde de echipamentele electronice.
Un prim avertisment l-am primit în 2015 când o furtună solară a provocat întreruperea sateliţilor şi a sistemului GPS timp de 10 minute, producând pagube semnificative la nivel global. Niciun incident similar cu cel din 1859 nu a avut, însă, intensitatea acestuia.
„ Efectul Carrington a comprimat câmpul magnetic al Pământului atât de violent încât s-au creat curenți în firele de telegraf atât de mari încât au luat foc. În cazul în care un eveniment din clasa Carrington s-ar abate iar asupra Pământului, s-ar putea produce daune la rețelele electrice globale, sateliţi, tehnologie şi electronică pe o scară cum nu s-a mai văzut vreodată”, afirmă NASA.
NASA a anunţat că vor avea loc furtuni solare „monstruoase” în următorii ani, furtuni care ar putea afecta grav tehnologia pe întreg Pământul. Soarele se află deja într-o perioadă de minimum solar, care durează aproximativ 11 ani. Totuşi, atunci când va urma perioada de maximum solar, flăcările sau „proeminențele” solare care vor fi emise vor fi extrem de puternice”, a avertizat Agenţia Spaţială.
Vremea spațială cu incertitudini cuantificate (SWQU)
Pentru a încerca să preîntâmpine efectele catastrofale ale unei noi furtuni de tip Efectul Carrington, autoritățile americane au inițiat un plan de acțiune național pentru a preîntâmpina catastrofele venite din spațiu.
Acesta reunește specialişti din toate disciplinele științifice, experţi în domeniul modelării vremii spațiale
”Avem toate activele tehnologice, care sunt expuse riscului. Dacă s-ar petrece un eveniment extrem, precum cel din 1859, acesta ar distruge complet rețeaua elecrică și sistemele de comunicații și sateliții, acum miza este mult mai mare”, a declarat Gabor Toth, profesor de științe climatice și spațiale de la Universitatea Michigan, citat de Phys.
”Nevoia a fost recunoscută de ceva timp, iar portofoliul cuprinde șase proiecte și acesta angajează nu numai grupuri universitare, ci și Centrele NASA, Departamentul Apărării și Departamentul Energiei, dar și sectorul privat”, a declarat Vyacheslav Lukin, director de program la NSF.
