O echipă internațională de astronomi a anunțat o descoperire uluitoare care pune sub semnul întrebării înțelegerea noastră actuală despre formarea găurilor negre în Univers. Utilizând puterea combinată a Telescopului Spațial James Webb (JWST) și a Observatorului Chandra X-ray, cercetătorii au identificat o gaură neagră supermasivă , denumită UHZ1, care exista în universul timpuriu, la doar 470 de milioane de ani după Big Bang.
Această gaură neagră antică posedă o masă estimată la aproximativ 40 de milioane de sori, o dimensiune greu de conceput pentru o epocă atât de fragedă a cosmosului. Modelele convenționale de formare a găurilor negre, care implică colapsul stelelor masive, nu pot explica o creștere atât de rapidă la o scară atât de mare într-un interval de timp atât de scurt.
„Este ca și cum ai găsi un zgârie-nori în primele etape ale construcției unui oraș,” a declarat Dr. Priyamvada Natarajan de la Universitatea Yale, coautoare a studiului publicat recent. „Existența UHZ1 ne forțează să reconsiderăm mecanismele prin care găurile negre supermasive au apărut și au evoluat în universul timpuriu.”
Un efect astronomic cu iz de cataclism
Una dintre ipotezele principale vehiculate de oamenii de știință pentru a explica dimensiunea impresionantă a UHZ1 este colapsul direct. Acest scenariu sugerează că nori giganți de gaz primordial, menținuți suficient de calzi de radiațiile ultraviolete intense din universul timpuriu pentru a evita fragmentarea în stele, s-ar fi prăbușit direct sub propria gravitație pentru a forma găuri negre masive.
Observațiile cruciale au fost posibile datorită capacităților unice ale JWST și Chandra. JWST a detectat lumina infraroșie emisă de galaxia care găzduiește UHZ1, permițând estimarea distanței și vârstei sale. Chandra, sensibil la razele X emise de materia care cade în gaura neagră, a confirmat prezența și activitatea acesteia.
„Fără aceste instrumente de ultimă generație, o descoperire de acest calibru ar fi fost imposibilă,” a subliniat Dr. Roberto Gilli de la Observatorul Astronomic din Bologna, un alt membru al echipei de cercetare. „UHZ1 ne deschide o fereastră fascinantă către primele etape ale evoluției cosmice.”
Descoperirea UHZ1 nu doar ridică întrebări fundamentale despre formarea găurilor negre, ci are implicații profunde pentru înțelegerea modului în care au evoluat primele galaxii. Găurile negre supermasive joacă un rol crucial în modelarea galaxiilor lor gazdă, iar existența unor „monștri cosmici” atât de devreme sugerează o interacțiune mult mai complexă și rapidă între găurile negre și galaxii în universul tânăr.
Cercetătorii sunt acum nerăbdători să efectueze observații suplimentare ale UHZ1 și ale altor obiecte similare pentru a aduna mai multe dovezi și a desluși misterul formării acestor gigantice găuri negre primordiale. Această descoperire marchează un pas semnificativ în explorarea noastră a cosmosului și promite să dezvăluie secretele ascunse ale universului timpuriu.
Universul în care trăim este doar o hologramă? O teorie științifică bulversantă
Există apă în spațiu. Un ,,rezervor” uriaș, găsit în jurul unui quasar
Publicitate
