Pe scurt: Nava Starship a fost prinsă pentru prima dată de brațele turnului de lansare de la Starbase, sâmbătă, 14 noiembrie 2026, la finalul misiunii Flight 15. Potrivit cronologiei SpaceX, prinderea a avut loc la 22 de ore, 32 de minute și 34 de secunde după decolare, adică în jurul orei 23:20, ora României. Booster-ul Super Heavy nu a mai fost prins: a abandonat automat întoarcerea și a coborât deasupra Golfului Mexic.
Ce nu reușise vineri noaptea s-a întâmplat sâmbătă seara. După ce Starship Flight 15 a lansat cei 26 de sateliți Starlink V3, nava a petrecut peste 20 de ore pe orbită, apoi s-a întors exact la locul de unde plecase. Acolo, brațele metalice ale turnului, pe care SpaceX le numește Mechzilla, s-au închis în jurul ei. Este prima dată când compania recuperează astfel treapta superioară a rachetei.
Cum a fost prinsă nava Starship de turn?
SpaceX descrie pe pagina oficială a misiunii ultimele minute ale zborului. Nava a reaprins un singur motor Raptor pentru frânarea de ieșire de pe orbită, a reintrat în atmosferă și a navigat spre coasta de est a Texasului. Înainte de apropiere a făcut o manevră largă deasupra golfului, apoi a coborât spre turn.
Pentru aterizare, nava a aprins trei motoare Raptor, s-a rotit din poziția orizontală în cea verticală și a încetinit treptat. Cronologia oficială arată cum s-a redus numărul motoarelor active, de la trei la două și apoi la unul, cu o secundă înainte de oprirea finală și de prindere. Compania spune că nava s-a întors la Starbase la 22,5 ore după ce plecase de pe aceeași rampă.
Ce s-a întâmplat cu booster-ul Super Heavy?
Prima treaptă a avut un zbor mai complicat. Booster-ul Super Heavy a urcat normal cu toate cele 33 de motoare, s-a separat de navă, apoi a reaprins 32 dintre cele 33 de motoare planificate pentru manevra de întoarcere spre bază. Această manevră s-a încheiat mai devreme, pentru că rezerva de combustibil era prea mică, iar cauza e încă investigată, potrivit SpaceX.
Sistemul de ghidare al booster-ului a declanșat atunci, automat, renunțarea la întoarcere. Racheta s-a îndreptat spre o zonă din larg, a executat arderea de aterizare și a rămas suspendată deasupra apei, cu motoarele pornite. După oprirea motoarelor, a fost activat sistemul de terminare a zborului. Practic, booster-ul a fost distrus intenționat, departe de rampă.
| Etapă | Moment după decolare | Rezultat |
|---|---|---|
| Decolare de la Starbase | 00:00:00 (00:47, ora României, pe 14 noiembrie) | 33 de motoare Raptor, urcare normală |
| Întoarcerea booster-ului | în jur de 2 minute și 26 de secunde | 32 din 33 de motoare, oprire timpurie, abandon automat |
| Lansarea sateliților | între 35 de minute și 1 oră și 18 minute | 26 de sateliți Starlink V3, toți contactați |
| Frânarea pentru ieșirea de pe orbită | 21 de ore și 36 de minute | un singur motor Raptor |
| Prinderea navei de turn | 22 de ore, 32 de minute și 34 de secunde (circa 23:20, ora României) | prima prindere a navei Starship |
Momentele sunt cele din cronologia SpaceX, pe care compania le prezintă drept aproximative. Ora României pentru prindere este un calcul GadgetReport, pornind de la decolarea de la 00:47.
De ce contează prima prindere a navei Starship?
SpaceX prinde booster-ul Super Heavy cu brațele turnului încă din octombrie 2024, când a reușit manevra la prima încercare. Nava, adică treapta a doua, era însă problema grea. Ea intră în atmosferă cu viteză orbitală, se încălzește puternic și trebuie să se întoarcă precis la turn, nu doar să amerizeze undeva în ocean.
Recuperarea ambelor trepte este condiția pentru ce își propune compania de ani de zile: o rachetă refolosibilă complet, care zboară din nou după inspecție și realimentare, ca un avion. Fără nava recuperată, fiecare lansare înseamnă o treaptă superioară pierdută. Cu ea recuperată, costul unui zbor scade semnificativ, iar ritmul lansărilor poate crește.
Misiunea de vineri a arătat și limita actuală. Prinderea dublă, ambele trepte în aceeași misiune, nu a reușit, pentru că booster-ul a ieșit din planul de întoarcere. SpaceX nu a anunțat încă data următorului zbor și nici concluziile investigației.
Ce înseamnă pentru Starlink și pentru utilizatorii din România?
Cei 26 de sateliți Starlink V3 lansați de Starship sunt deja în contact cu centrul de control și și-au început urcarea spre orbita finală, spune SpaceX. Generația V3 poate fi lansată doar cu Starship, pentru că sateliții sunt prea mari pentru racheta Falcon 9 folosită până acum.
Pentru cei care folosesc sau iau în calcul internetul prin satelit, mesajul e simplu. Cu cât Starship devine refolosibilă mai repede, cu atât SpaceX poate trimite mai des sateliți V3 pe orbită, iar capacitatea rețelei crește. Abonamentele și echipamentele vândute la noi nu se schimbă însă după acest zbor. Le găsești în ghidul nostru despre prețurile Starlink în România.
Ce urmează după Starship Flight 15?
Următorul pas logic este verificarea navei recuperate, pentru a vedea cât de mult a suferit scutul termic și dacă poate fi pregătită pentru un nou zbor. Pentru booster, SpaceX trebuie să afle de ce s-a terminat combustibilul înainte de finalul manevrei de întoarcere.
Dacă problemele se rezolvă, următoarea țintă rămâne cea anunțată înainte de această misiune: prinderea dublă, cu booster-ul și nava recuperate în aceeași zi. Data noului zbor nu era anunțată duminică dimineață, la ora redactării.
Citești des GadgetReport.ro? Adaugă-ne ca sursă preferată pe Google, iar știrile noastre îți vor apărea mai des în Top Stories.
