Începutul anului 2026 aduce o revelație surprinzătoare din adâncurile cosmosului, care ar putea rescrie capitole întregi din manualele de astrofizică. O echipă internațională de astronomi, condusă de cercetători de la Universitatea din British Columbia, a publicat în Nature dovezi clare despre existența unui fenomen energetic inexplicabil în inima unui roi de galaxii aflat în formare, observat așa cum arăta la scurt timp după Big Bang. Descoperirea sugerează că procesele de „asamblare” a marilor structuri cosmice sunt mult mai violente și mai complexe decât anticipau simulările computerizate actuale.
Obiectul studiului este un „protoroi” de galaxii situat la o distanță uriașă, având o deplasare spre roșu (redshift) de 4.3. Această valoare plasează structura într-o epocă în care Universul avea mai puțin de 1,5 miliarde de ani, o perioadă de „copilărie” cosmică în care primele galaxii abia începeau să se grupeze sub influența gravitației.
O pompă de energie?
Conform teoriilor standard, gazul dintre aceste galaxii (mediul intracluster) ar trebui să se încălzească treptat, pe măsură ce cade în puțurile gravitaționale ale roiului. Totuși, măsurătorile echipei indică faptul că gazul din acest protoroi este mult mai fierbinte și mai agitat decât ar permite simpla atracție gravitațională, ceea ce implică existența unei „pompe” externe de energie care injectează căldură în sistem.
Pentru a detecta acest gaz invizibil la o distanță atât de mare, astronomii nu au folosit telescoape optice obișnuite, ci s-au bazat pe un fenomen fizic subtil numit efectul Sunyaev-Zeldovich (SZ). Acest efect apare atunci când fotonii antici ai Radiației Cosmice de Fond (acea „lumină” rămasă de la Big Bang) trec printr-un nor de electroni fierbinți. Electronii, având energie mare, ciocnesc fotonii și le transferă o parte din energia lor, modificându-le ușor frecvența.
Analizând aceste distorsiuni spectrale, cercetătorii au putut cartografia nu doar prezența gazului, ci și temperatura și densitatea acestuia, realizând o „radiografie” termică a unei structuri care a existat acum peste 12 miliarde de ani.
Arheologii au descifrat harta universului mayaș: Aguada Fénix, un sit uriaș, vechi de 3.000 de ani
O miză importantă
Miza acestei descoperiri este fundamentală pentru înțelegerea „pânzei cosmice”. Faptul că acest gaz intracluster este atât de energizat sugerează că vânturile galactice – fluxuri de particule expulzate de explozii de supernove sau de găurile negre supermasive (quasari) din centrul galaxiilor tinere – sunt mult mai puternice și au o rază de acțiune mult mai mare decât se credea.
Practic, galaxiile nu sunt insule izolate care cresc liniștit; ele interacționează violent cu mediul înconjurător, „suflând” energie în spațiul dintre ele și oprind, paradoxal, formarea de noi stele prin încălzirea gazului necesar acestui proces.
O nouă teorie
Această observație, realizată cu o precizie fără precedent pentru o epocă atât de timpurie, forțează o recalibrare a modelelor de evoluție cosmică. Ea demonstrează că „feedback-ul” energetic al găurilor negre și al formării stelare joacă un rol crucial încă din primele etape ale Universului, modelând distribuția materiei la scară mare mult mai devreme decât estimau astrofizicienii.
Ceea ce părea a fi un proces lent de acumulare gravitațională se dovedește a fi un spectacol dinamic, dominat de explozii de energie care pot altera destinul unor roiuri întregi de galaxii.
Google și misterul cosmic: O inteligență cuantică ar fi descoperit „codul” universului
Publicitate
