Anul 2025 se încheie cu un bilanț climatic îngrijorător, confirmând tendința de încălzire accelerată a planetei. Potrivit unui raport al Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al Uniunii Europene, anul curent este pe cale să devină al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată, situându-se imediat după recordul absolut stabilit în 2024.
Temperatura medie globală pentru 2025 este în prezent cu 1,48°C peste media preindustrială. Această valoare plasează anul 2025 la egalitate cu 2023, dar sub pragul critic de 1,6°C atins în 2024. Ceea ce îngrijorează comunitatea științifică nu este doar cifra în sine, ci contextul în care aceasta a fost atinsă.
Paradoxul La Niña: De ce nu s-a răcit planeta?
Pentru a înțelege gravitatea situației, este esențial contextul ciclurilor climatice naturale. În 2024, recordurile de temperatură au fost amplificate de El Niño, un fenomen natural care încălzește apele de suprafață din Oceanul Pacific și eliberează căldură în atmosferă.
În schimb, 2025 a marcat tranziția către La Niña, faza opusă, caracterizată prin ridicarea apelor reci din adâncuri la suprafața Pacificului Tropical, ceea ce, istoric, duce la o scădere a temperaturilor globale.
Faptul că 2025 rămâne la un nivel termic aproape record, în ciuda efectului de răcire al La Niña, demonstrează că încălzirea globală cauzată de emisiile record de combustibili fosili a devenit forța dominantă, capabilă să copleșească variabilitatea naturală a climei.
Furtuni, inundații și căldură letală
Statisticile abstracte s-au tradus în 2025 prin dezastre naturale fără precedent. În Europa, valurile de căldură din timpul verii au transformat continentul într-un cuptor, cauzând un exces de mortalitate estimat la 16.500 de decese.
În Caraibe, luna octombrie a adus Uraganul Melissa, cea mai puternică furtună care a lovit vreodată Jamaica. Bilanțul a fost devastator: peste 80 de morți și pagube materiale de 8,8 miliarde de dolari.
Grupul internațional World Weather Attribution a calculat că schimbările climatice au intensificat ploile aduse de Melissa cu 16% și viteza vântului cu 7%. O atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate (aproximativ 7% mai multă apă pentru fiecare grad Celsius în plus), transformând furtunile în bombe de ploaie.
În Asia de Sud-Est, în noiembrie, o serie de cicloane a declanșat alunecări de teren și inundații în Sri Lanka, Indonezia, Thailanda, Malaezia și Vietnam, ucigând peste 1.600 de persoane.
Gheața se topește, pragurile cad
Semnele vitale ale planetei sunt în zona roșie. Extinderea banchizei arctice este la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată pentru această perioadă a anului, iar gheața antarctică se menține, de asemenea, sub normal.
Mai mult, C3S avertizează că media temperaturilor pe ultimii trei ani este pe cale să depășească pentru prima dată pragul simbolic de 1,5°C față de era preindustrială.
Ce înseamnă depășirea pragului de 1,5°C?
Deși Acordul de la Paris vizează menținerea temperaturilor sub 1,5°C pe termen lung (o medie pe 20-30 de ani), depășirea acestui prag, chiar și temporar, ne aduce periculos de aproape de punctele critice (tipping points). Oamenii de știință estimează că media pe termen lung va depăși 1,5°C în jurul anului 2029.
„Nu există o prăpastie magică la 1,5 grade după care totul se prăbușește instantaneu, dar știm că evenimentele extreme se vor agrava exponențial pe măsură ce depășim acest prag,” explică Samantha Burgess de la C3S.
Un raport din octombrie a avertizat deja că un punct critic a fost probabil atins: moartea ireversibilă a recifelor de corali tropicali. Următoarele sisteme aflate în risc iminent de colaps sunt pădurea amazoniană (care ar putea să se transforme în savană) și calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica de Vest, a căror topire ar ridica dramatic nivelul mărilor.
Publicitate
O bombă nucleară ne-ar salva de încălzirea globală? Un savant șochează lumea științifică
