Imaginați-vă o zi în care am rămâne, brusc, fără telefoanele mobile, curent electric, internet și semnal GPS. O zi în care bancomatele ar fi închise, iar magazinele n-ar mai putea să funcționeze. Acest lucru poate fi posibil oricând. S-a mai întâmplat odată în 1859 când o furtună solară, cunoscută sub numele de Evenimentul Carrington, a afectat Pământul.
În agitația unei dimineți de marți, într-un oraș dependent de o rețea invizibilă de electricitate, internet și semnale GPS, puțini se gândesc la sursa fundamentală a vieții noastre: Soarele.
Îl percepem ca pe o prezență constantă și benignă. Istoria ne arată însă că astrul zilei are un temperament violent, capabil să dezlănțuie furtuni de o magnitudine care, în lumea noastră hiper-tehnologizată, ar putea declanșa o catastrofă globală. Precedentul există și poartă un nume: Evenimentul Carrington.
Ziua în care cerul a luat foc
Pe 1 septembrie 1859, Richard Carrington, un astronom amator englez, schița un grup de pete solare când a fost martorul unui fenomen fără precedent: două fulgerări de lumină albă, orbitoare, au izbucnit de pe suprafața Soarelui. A fost, așa cum a descris el, „o erupție singulară de lumină”, prima erupție solară observată vreodată de om. Ceea ce Carrington nu știa era că tocmai fusese martorul nașterii celei mai puternice furtuni geomagnetice din istoria recentă.
Aproximativ 18 ore mai târziu, un „tsunami” de particule magnetizate, expulzat de Soare în urma erupției, a lovit câmpul magnetic al Pământului. Efectele au fost spectaculoase și, pentru acea vreme, bizare. Aurore boreale de o intensitate nemaivăzută au pictat cerul nopții în nuanțe de roșu, verde și violet, fiind vizibile până în zone tropicale precum Cuba, Hawaii și chiar Columbia. Lumina era atât de puternică, încât oamenii din nord-estul Americii se puteau trezi în mijlocul nopții și puteau citi ziarul la lumina celestă.
Însă pentru tehnologia de vârf a secolului al XIX-lea – rețeaua globală de telegraf – evenimentul a fost un coșmar. Curenții electrici induși de furtuna geomagnetică au supraîncărcat firele. Operatorii de telegraf au primit șocuri electrice, hârtia de la receptoare a luat foc spontan, iar scânteile zburau din aparatură. Cel mai straniu fenomen a fost că unii operatori au putut deconecta complet bateriile de la aparate și au continuat să transmită mesaje, folosind doar puterea „cerească” indusă în cabluri de furtuna solară.
Anatomia unei furtuni cosmice
Ce s-a întâmplat, de fapt? Erupția solară a fost urmată de o ejecție de masă coronală (CME), un nor gigantic de plasmă și radiații care a călătorit prin spațiu cu o viteză fantastică. Când acest nor a lovit magnetosfera Pământului, a comprimat-o violent, inducând curenți electrici masivi nu doar în atmosferă, ci și în conductorii lungi de la sol, precum firele de telegraf.
În 1859, lumea a continuat să funcționeze. Astăzi, însă, un eveniment similar ar avea consecințe apocaliptice. Civilizația noastră este construită pe un schelet electromagnetic. Un studiu realizat de NASA în 2008 a estimat că pagubele economice în primul an de după o furtună de tip Carrington ar depăși 2 trilioane de dolari. Refacerea infrastructurii ar putea dura între 4 și 10 ani.
Un scenariu șocant
Dacă am avea o astfel de furtună solară, curenții induși ar prăji transformatoarele de înaltă tensiune de pe continente întregi. Acestea sunt componente gigantice, greu de fabricat și de transportat, iar înlocuirea lor ar dura ani. Rezultatul: pene de curent care ar putea dura luni sau chiar ani în anumite regiuni.
Sateliții, inclusiv cei care formează rețeaua GPS, ar fi scoși din funcțiune. Fără GPS, aviația comercială, transportul maritim și logistica globală s-ar opri. Internetul, dependent de servere și cabluri de fibră optică care necesită energie, ar cădea. Telefoanele mobile ar deveni inutile.
Fără electricitate, pompele de apă și sistemele de canalizare s-ar opri. Lanțurile de aprovizionare cu alimente și medicamente s-ar rupe. Sistemele bancare și tranzacțiile financiare ar îngheța. Spitalele ar funcționa pe generatoare pentru o perioadă limitată. Societatea modernă, așa cum o știm, ar intra în colaps.
O amenințare reală
Aceasta nu este science-fiction. În 1989, o furtună solară mult mai slabă decât Carrington a lăsat în întuneric provincia Quebec din Canada timp de nouă ore. În iulie 2012, o ejecție de masă coronală de o magnitudine comparabilă cu cea din 1859 a ratat la limită Pământul, trecând prin orbita planetei noastre cu doar o săptămână înainte ca noi să ajungem în acel punct. Am fost la un pas de catastrofă.
Cercetările asupra inelelor de creștere ale copacilor și a ghețarilor au scos la iveală dovezi ale unor furtuni solare și mai puternice, cunoscute ca „evenimente Miyake”. Un astfel de eveniment, petrecut în anii 774-775 d.Hr., a fost de cel puțin 10 ori mai puternic decât Carrington. Știința ne spune că aceste mega-furtuni sunt inevitabile; întrebarea nu este dacă, ci când se va întâmpla următoarea. Estimările privind probabilitatea variază, dar unii cercetători avansează un risc de până la 12% în fiecare deceniu pentru o furtună de nivelul Carrington.
În fața acestei amenințări cosmice, singurele noastre arme sunt cunoașterea și pregătirea. Misiuni spațiale precum Parker Solar Probe de la NASA și viitoarea misiune Vigil a Agenției Spațiale Europene sunt concepute pentru a ne oferi avertismente timpurii, prețioase. Consolidarea rețelelor electrice împotriva curenților induși este o necesitate urgentă.
Evenimentul Carrington nu este doar o anecdotă istorică fascinantă; este cel mai serios avertisment pe care natura ni l-a oferit vreodată despre fragilitatea extraordinară a lumii noastre tehnologice.
Cu o experiență de 15 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Cristi Popa este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Cristi Popa a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa jurnalistică la GadgetReport.ro, Cristi este un vorbitor public căutat și un moderator la evenimente din domeniu.