SpaceX Starmind, constelația de centre de date pe orbită destinată calculului pentru inteligență artificială, ar urma să primească primii sateliți în 2027. Calendarul a fost confirmat de directorul financiar al companiei, Bret Johnsen, la o conferință Goldman Sachs din 10 septembrie, și este mai apropiat decât se aștepta o mare parte a industriei.
Planul contează pentru că cererea de putere de calcul pentru AI a depășit ritmul în care se pot construi centre de date pe Pământ, limitate de rețeaua electrică, de apă pentru răcire și de autorizații. SpaceX pariază că energia solară din spațiu și lansările ieftine cu Starship pot rezolva problema.
Ce este SpaceX Starmind și ce s-a anunțat
Starmind este numele constelației de sateliți-centre de date. SpaceX a cumpărat în februarie 2026 compania xAI, care folosește deocamdată centre de date terestre, ca toți ceilalți furnizori. Potrivit lui Johnsen, SpaceX urmărește 5–10 gigawați de capacitate terestră până în 2027, iar după primele lansări Starmind vrea să extindă capacitatea în spațiu din 2028.
Baza legală a proiectului există deja. În ianuarie 2026, SpaceX a depus la Comisia Federală de Comunicații a SUA (FCC) o cerere pentru un „sistem orbital de centre de date” cu până la un milion de sateliți. FCC a acceptat cererea spre analiză pe 4 februarie, cu sateliți plasați pe orbite între 500 și 2.000 de kilometri altitudine.
Cum arată satelitul AI1
Primul satelit al constelației, numit AI1, a fost prezentat în iunie 2026. Are o platformă de calcul flancată de două panouri solare mari și de radiatoare pentru evacuarea căldurii. Capacitatea de calcul este de aproximativ 120 de kilowați în regim susținut și de 150 de kilowați la vârf.
| Element | Valoare anunțată |
|---|---|
| Putere de calcul susținută | Circa 120 kW |
| Putere de vârf | 150 kW |
| Anvergură | 70 m |
| Suprafața radiatorului cu lichid | 110 m² |
| Fabrică | Gigasat, Bastrop, Texas |
| Constelație cerută la FCC | Până la 1 milion de sateliți |
| Primele lansări | 2027 |
Elon Musk a spus la prezentare că satelitul AI este „mult mai simplu decât un satelit Starlink” și că reutilizează tehnologia generației Starlink V3. Sateliții vor fi construiți într-o fabrică nouă din Bastrop, Texas.
Problema căldurii și a costului
Cea mai mare provocare fizică este răcirea. În vid nu există aer care să preia căldura, așa că procesoarele AI trebuie răcite exclusiv prin radiație, cu radiatoare foarte mari. Musk a minimalizat problema la evenimentul Terafab din martie, spunând că SpaceX știe să evacueze căldura în spațiu, cu 10.000 de sateliți pe orbită. Compania a lansat al 10.000-lea satelit Starlink în martie 2026.
A doua problemă este costul. Argumentul SpaceX este că, odată ce prețul lansării scade suficient prin Starship, mutarea calculului AI în spațiu devine avantajoasă. Sam Altman, directorul general al OpenAI, a criticat conceptul și a invocat tocmai costurile de lansare și dificultatea întreținerii hardware-ului pe orbită.
SpaceX are deja contracte de miliarde de dolari pentru putere de calcul cu Anthropic, Google și un client nenumit. Google lucrează separat și la propriul proiect, Project Suncatcher, anunțat în 2025, prin care testează cipuri TPU pe sateliți construiți împreună cu Planet.
Ce înseamnă pentru Europa și România
Europa a studiat aceeași idee. Studiul ASCEND, finanțat de Comisia Europeană prin programul Horizon Europe și coordonat de Thales Alenia Space, a concluzionat în iunie 2024 că centrele de date spațiale sunt fezabile tehnic și viabile economic. Condiția era un lansator cu emisii de zece ori mai mici pe întregul ciclu de viață, iar ținta europeană era de un gigawatt instalat înainte de 2050.
Comparația arată diferența de ritm: SpaceX vorbește despre primii sateliți în 2027, în timp ce ținta europeană din ASCEND era fixată pentru 2050. Pentru companiile și utilizatorii din România, impactul este deocamdată indirect. Serviciile AI folosite zilnic, de la Claude la Gemini, ar putea rula parțial pe capacitate cumpărată de la SpaceX.
Starlink, constelația de internet a aceleiași companii, este disponibilă și în România, iar noile generații de sateliți sunt descrise în articolul despre Starlink V5. Ambițiile spațiale ale lui Musk merg și mai departe, cum arată planul pentru fabrici de sateliți pe Lună operate de roboți. Toate noutățile despre companie sunt pe pagina SpaceX.
De ce graba pentru calcul AI în spațiu
Investițiile în centre de date pentru AI au atins un nivel pe care mulți economiști îl privesc deja cu îngrijorare, iar analiza despre bula AI văzută de economiști explică riscurile. Pentru SpaceX, care își lansează singură sateliții, Starmind transformă capacitatea proprie de lansare într-un avantaj de cost față de firmele care ar trebui să cumpere lansări.
Ce urmează
Pașii de urmărit sunt primele lansări ale sateliților AI1, programate pentru 2027, decizia finală a FCC privind constelația de un milion de sateliți și primele date despre costul real al calculului pe orbită. Potrivit lui Johnsen, extinderea capacității în spațiu ar urma să accelereze în 2028.
