Termite de lemn uscat pot trăi ani întregi ascunse în interiorul unei grinzi, fără mușuroi și fără galerii vizibile la exterior. Exact asta le face greu de găsit și greu de eliminat. Cercetătorii de la Universitatea California, Riverside, au atacat singurul lucru pe care insectele nu îl pot evita, năpârlirea, iar rezultatul de laborator este o mortalitate de aproximativ 95% la nivel de colonie.
Substanța se numește bistrifluron și nu este o otravă clasică. Face parte din categoria inhibitorilor de sinteză a chitinei, adică blochează producerea materialului din care insecta își construiește noul exoschelet. Termita continuă să trăiască până la următoarea năpârlire, apoi eșuează exact în momentul în care ar trebui să își schimbe armura.
Termite de lemn uscat: de ce năpârlirea e punctul slab
Chitina este un material natural rezistent, prezent în exoscheletele insectelor, în pereții celulari ai ciupercilor, în solzii de pește și chiar în ciocurile calmarilor și ale octopodelor. La termite formează armura și punctele de prindere a mușchilor, dar are un defect: nu se întinde la infinit.
O termită de lemn uscat năpârlește de aproximativ șapte ori în timpul vieții. „Din momentul în care ajung la un anumit stadiu, termitele trebuie să năpârlească. Nu pot evita acest lucru”, explică Dong-Hwan Choe, profesor de entomologie la UC Riverside și autor principal al studiului. Cu o doză letală de substanță, insecta încearcă să se descotorosească de vechiul exoschelet fără să aibă unul nou pregătit.
Selectivitatea vine din aceeași biologie. Oamenii și celelalte mamifere au schelet interior, deci nu au ce face cu chitina. „Este specifică insectelor și nu poate afecta oamenii”, spune Nicholas Poulos, doctorand în Departamentul de Entomologie al UC Riverside și autor corespondent al lucrării.
Cifrele din laborator
Studiul, publicat în Journal of Economic Entomology, a testat trei inhibitori de sinteză a chitinei pe specia Incisitermes minor: bistrifluron, clorfluazuron și noviflumuron. Bistrifluron a ucis cel mai repede.
În testul fără alternativă, unde insectele aveau acces doar la lemn tratat, concentrația de 0,1% a produs aproximativ 99% mortalitate în 60 de zile. În testul cu alegere, în care puteau ocoli lemnul tratat, aceeași concentrație a dat în jur de 96% mortalitate în același interval. Cifra de 95,7% citată frecvent vine din varianta cu alegere, adică din scenariul mai apropiat de realitate.
Partea cea mai interesantă: transferul între indivizi
Termitele sunt insecte sociale și schimbă permanent hrană între ele. Cercetătorii au expus o parte din grup la bistrifluron, apoi le-au pus împreună cu colegi netratați din aceeași colonie, urmărind circulația materialului cu ajutorul hranei colorate.
În 24 până la 48 de ore, materialul de la insectele expuse ajunsese la cele netratate. Iar grupurile în care doar 5% dintre indivizi atinseseră inițial substanța au ajuns la 100% mortalitate până în ziua 90, cu o curbă de supraviețuire similară celor în care jumătate fuseseră expuși. Practic, un număr mic de purtători duce doza mai departe în colonie.
Aici acțiunea lentă devine un avantaj. O substanță care omoară imediat elimină purtătorii înainte ca ei să interacționeze cu restul coloniei; una întârziată le dă timp să circule.
Alternativa la fumigația întregii clădiri
Astăzi, metoda cea mai eficientă pentru infestările extinse rămâne fumigația structurală cu fluorură de sulfuril. Dezavantajele sunt însă serioase: locatarii trebuie să părăsească imobilul pentru câteva zile, alimentele trebuie protejate sau scoase, costul e mare, iar tratamentul nu lasă nicio protecție pentru viitor. În plus, fluorura de sulfuril este un gaz cu efect de seră important, ceea ce atrage o presiune de reglementare tot mai mare.
Echipa de la UC Riverside lucrează în paralel la o a doua idee: momeala cu pinen, un compus parfumat eliberat natural de arbori, folosit ca atractant. Cu fipronil aplicat singur, mortalitatea a fost de circa 70%; cu pinen adăugat, a depășit 95%. O cerere de brevet a Universității California, depusă în aprilie 2025 și publicată în octombrie 2025, descrie adăugarea de alfa-pinen sau beta-pinen în injecțiile localizate cu insecticid, ipoteza fiind că găurile de tratament ar putea fi distanțate mai mult.
Ce lipsește încă
În laborator, substanța a fost dizolvată în acetonă și aplicată pe bucăți de lemn, cu solventul lăsat să se evapore înainte de introducerea insectelor. Acetona e utilă într-un experiment, dar inflamabilă și cu miros puternic, deci nepotrivită pentru o casă locuită. „Lucrăm la o variantă fezabilă pentru situații reale”, spune Poulos.
A doua problemă e detecția. Termitele de lemn uscat elimină pelete fecale mici și tari, care se adună în grămăjoare, însă acestea rămân pe loc și după ce insectele au dispărut. O cercetare ulterioară a arătat că ADN-ul bacterian din pelete scade dramatic pe măsură ce se învechesc, de până la 190 de ori între probele proaspete și cele de un an, iar cinci familii de bacterii prezente constant în peletele proaspete dispar după o perioadă. Semnătura microbiană ar putea deveni un test simplu care spune dacă infestarea este activă.
Ce înseamnă pentru proprietarul din România
Specia din studiu, termita americană de lemn uscat, nu este prezentă la noi; în sudul Europei problema o fac termitele subterane din genul Reticulitermes, care își păstrează legătura cu solul și se combat altfel. Rezultatele nu sunt deci o rețetă aplicabilă imediat unei case din România, ci o direcție de dezvoltare pentru tratamentele localizate.
Al doilea filtru este legal. Orice produs biocid folosit la noi trebuie să fie autorizat conform regulilor europene privind produsele biocide, așa că existența unei substanțe în literatura științifică nu înseamnă că poate fi cumpărată sau aplicată aici. Verificarea se face în registrul produselor autorizate, nu pe ambalaj.
Ce rămâne util imediat: ideea că lemnul de structură se verifică periodic, iar grămăjoarele de pelete nu sunt automat dovada unei infestări active. Pentru alte materiale din aceeași zonă, am scris despre un parazit care a trecut granița în Texas, despre un virus transmis de căpușe descoperit în China și despre reacția creierului atunci când mâncăm insecte. Restul studiilor sunt adunate în secțiunea studiu.
Următorul pas anunțat de cercetători este o formulare aplicabilă în locuințe, fără solvenți periculoși, plus validarea rezultatelor pe colonii reale, nu doar pe grupuri mici în condiții controlate.
