Postul intermitent rămâne una dintre cele mai populare metode de slăbit din ultimii ani, dar o întrebare a rămas fără răspuns clar până acum: contează momentul din zi în care mănânci? Un nou studiu realizat de cercetători spanioli pare să tranșeze definitiv această dezbatere.
Cercetătorii de la Universitatea din Granada, în colaborare cu Institutul de Cercetare Biomedicală din Granada, Universitatea Publică din Navarra și Centrul de Cercetare în Rețea Biomedicală din Spania, și-au propus să stabilească dacă există un mod optim de a practica postul intermitent. Practic, echipa a vrut să afle dacă momentul din zi în care începe și se termină fereastra de alimentație influențează rezultatele pe termen lung.
La studiu au participat 99 de adulți supraponderali sau obezi, împărțiți relativ egal între bărbați și femei. Toți participanții au urmat, timp de 12 săptămâni, dieta mediterraneană, sub îndrumarea specialiștilor, dar au fost repartizați în patru grupuri diferite.
Primul grup a practicat postul intermitent timpuriu, cu o fereastră de alimentație de opt ore, începută înainte de ora 10:00. Al doilea grup a urmat un program tardiv, tot cu o fereastră de opt ore, dar începută după ora 13:00. Al treilea grup a putut alege singur intervalul orar al celor opt ore de alimentație, în funcție de preferințe. Al patrulea grup, folosit drept control, a menținut o fereastră standard de alimentație, de 12 ore sau mai mult, fără restricții suplimentare.
După cele 12 săptămâni, cercetătorii au evaluat masa de grăsime și masa fără grăsime a tuturor participanților, iar apoi au urmărit toate cele patru grupuri timp de încă un an de la finalul experimentului inițial.
Contează, de fapt, ora la care mănânci?
Răspunsul cercetătorilor este unul limpede: nu, cel puțin nu în privința pierderii totale în greutate. Toate cele trei grupuri care au practicat post intermitent, indiferent dacă au mâncat dimineața devreme, după-amiaza târziu sau într-un interval ales personal, au obținut rezultate similare, atât după 12 săptămâni, cât și la un an distanță. Cele trei grupuri au slăbit, în medie, cu aproximativ 3-4 kilograme mai mult decât grupul de control.
Există totuși o nuanță interesantă. Grupul care a mâncat mai devreme în cursul zilei a înregistrat o îmbunătățire ușoară a anumitor indicatori metabolici și o reducere mai mare a grăsimii subcutanate. Chiar și așa, la nivelul pierderii totale în greutate, toate variantele de post cu fereastră de opt ore au avut rezultate comparabile.
Aproximativ o treime dintre participanții din grupurile cu fereastră de opt ore, cunoscută popular drept programul 16:8, au continuat să urmeze acest regim și la un an de la începutul studiului. Procentul poate părea modest, dar cercetătorii subliniază că respectarea pe termen lung a unui regim alimentar este, în general, dificilă. Alte studii anterioare au arătat că metode precum numărarea caloriilor prin monitorizarea alimentelor sunt, la rândul lor, greu de menținut pe termen lung.
De ce ar putea totuși postul intermitent să ajute la controlul greutății?
Chiar dacă fereastra orară exactă nu pare să conteze pentru rezultatul final, cercetările anterioare au arătat că postul intermitent are un efect favorabil asupra reglării hormonilor intestinali implicați în senzația de foame și sațietate, ajutând la echilibrarea apetitului și la reducerea alimentației motivate de recompensă, nu de nevoia reală de hrană. Deși nu există certitudinea că alimentația cu fereastră restricționată în timp duce automat la alegeri alimentare mai sănătoase, restricția orară elimină, cel puțin, gustările de seară târzie, moment în care oamenii tind să consume mai frecvent alimente ultraprocesate.
Cercetătorii recunosc mai multe limitări ale experimentului. Numărul de participanți a fost relativ mic, iar acesta s-a redus și mai mult până la evaluarea finală, realizată după un an. În plus, datele despre activitatea fizică și alimentație s-au bazat pe rapoartele proprii ale participanților, ceea ce face dificilă stabilirea cu certitudine dacă rezultatele pe termen lung s-au datorat continuării dietei mediteraneene sau doar respectării programului de post.
Autorii studiului au subliniat totuși relevanța cercetării lor: „Din câte știm, acesta este cel mai amplu și mai îndelungat studiu care analizează efectele diferitelor programe de alimentație cu fereastră restricționată în condiții de viață reală, oferind noi perspective asupra impactului pe termen lung al momentului meselor”, au notat cercetătorii, potrivit rezultatelor publicate în jurnalul Clinical Nutrition.
Concluzia practică a studiului este una liniștitoare pentru cei care nu reușesc să respecte cu strictețe un anumit interval orar. Atâta timp cât fereastra de alimentație este menținută constant, la aproximativ opt ore pe zi, rezultatele par să fie similare indiferent dacă mesele au loc dimineața sau seara. Alegerea intervalului orar poate fi astfel adaptată programului zilnic al fiecărei persoane, fără teama că acest lucru ar afecta eficiența metodei pe termen lung.
