Vi s-a întâmplat vreodată ca smartphone-ul să devină inexplicabil de lent exact după doi ani de utilizare? Sau ca imprimanta să refuze să mai funcționeze, semnalând un cartuș gol, deși sunteți sigur că mai avea cerneală? Aceste frustrări, adesea puse pe seama ghinionului sau a uzurii normale, ar putea fi, de fapt, rezultatul unei strategii de afaceri deliberate și controversate: uzura morală planificată (planned obsolescence). Aceasta este practica prin care un produs este proiectat cu o durată de viață limitată artificial, pentru a forța consumatorul să cumpere un model nou mai devreme decât ar fi necesar. Nu este o teorie a conspirației, ci o realitate documentată, pentru care unii dintre cei mai mari giganți tehnologici din lume au fost sancționați cu amenzi de sute de milioane de dolari.
Anatomia unei strategii controversate
Uzura morală planificată se manifestă în mai multe forme subtile, dar eficiente. Cea mai cunoscută este uzura tehnică, prin care o componentă esențială este proiectată să cedeze după o anumită perioadă (de exemplu, o baterie care nu poate fi înlocuită și care își pierde rapid capacitatea).
O altă formă este uzura de sistem, care apare atunci când un produs perfect funcțional devine inutilizabil deoarece software-ul său nu mai este actualizat și nu mai poate rula aplicații moderne.
La fel de puternică este și uzura psihologică, prin care campanii de marketing agresive ne conving că modelul pe care îl deținem este „demodat” și trebuie înlocuit cu cea mai nouă versiune, deși diferențele sunt adesea minore.
Apple și scandalul „Batterygate”
Cel mai notoriu exemplu modern de uzură planificată prin software este, fără îndoială, scandalul „Batterygate” al companiei Apple. Acum câțiva ani, s-a descoperit că Apple încetinea în mod deliberat performanța modelelor mai vechi de iPhone (precum iPhone 6 și 7) prin intermediul actualizărilor de iOS.
Compania a argumentat că a făcut acest lucru pentru a preveni opririle bruște ale telefoanelor ale căror baterii litiu-ion erau îmbătrânite și nu mai puteau susține performanța maximă a procesorului.
Problema fundamentală, însă, a fost lipsa totală de transparență. Apple nu a informat utilizatorii despre această practică, lăsându-i să creadă că telefoanele lor sunt pur și simplu „vechi” și trebuie înlocuite. Această lipsă de onestitate a dus la sancțiuni severe: compania a fost amendată în Franța și Italia și a fost nevoită să plătească sute de milioane de dolari pentru a închide un proces colectiv masiv în Statele Unite.
Războiul imprimantelor și al cartușelor „goale”
Un alt domeniu clasic al uzurii planificate este cel al imprimantelor. Producători precum HP sau Epson au fost acuzați în repetate rânduri și au fost implicați în procese pentru practicile lor legate de cartușele de cerneală.
O metodă frecventă este utilizarea unor microcipuri care estimează consumul de cerneală și raportează cartușul ca fiind gol, chiar dacă acesta mai conține o cantitate utilizabilă de cerneală, forțând astfel achiziționarea unuia nou.
O altă tactică controversată este lansarea de actualizări de firmware pentru imprimantă care blochează brusc funcționarea cartușelor compatibile, mai ieftine, produse de terți, obligând consumatorul să cumpere doar cartușele originale, mai scumpe, ale producătorului.
Cartelul becurilor Phoebus
Această practică nu este o invenție modernă. Unul dintre primele și cele mai clare exemple documentate este „Cartelul Phoebus„, o înțelegere secretă între principalii producători de becuri din lume (precum Osram, Philips și General Electric) în anii 1920. Aceștia au conspirat pentru a reduce în mod deliberat durata de viață standard a unui bec de la 2.500 de ore la doar 1.000 de ore, cu scopul evident de a crește frecvența de înlocuire și, implicit, vânzările.
Mișcarea „Dreptul la reparație”
Ca reacție la aceste practici, în ultimii ani a luat naștere o mișcare globală tot mai puternică: „Dreptul la Reparație” (Right to Repair). Aceasta militează pentru adoptarea unor legi care să oblige producătorii să creeze produse mai durabile și mai ușor de reparat.
Uniunea Europeană este un lider în acest domeniu, adoptând deja legislație care impune producătorilor de electrocasnice să asigure disponibilitatea pieselor de schimb pentru o perioadă de 7-10 ani și să ofere acces la manuale de reparații.
Cum ne putem proteja de uzura morală planificată
Dacă aveți un telefon mai vechi și primiți o actualizare de sistem, nu vă grăbiți să o instalați. Căutați mai întâi pe internet, timp de câteva zile, review-urile utilizatorilor ca să vă dați seama dacă nu cumva actualizarea vă va încetini telefonul.
E bine să așteptăm cu actualizările în general, în cazul tuturor gadgeturilor pe care le folosim. Vestea bună este că toate update-urile de software fac subiectul discuțiilor de pe forumurile de pe internet, așa că înainte de a regreta actualizarea, e bine să vă informați.
În al doilea rând, atunci când se lansează un nou telefon sau orice alt gadget, întrebați-vă serios dacă chiar merită să cheltuiți bani mulți pe noul produs. În plus, ar fi bine să nu vă grăbiți. Orice gadget, de la telefoane, la laptopuri și tablete, se ieftinește semnificativ după câteva luni de la lansarea oficială pe piață.
Obiceiul zilnic care îți îmbătrânește prematur bateria telefonului
