Aviația rămâne una dintre cele mai poluante industrii la nivel global, responsabilă pentru aproximativ 2,5% din emisiile mondiale de dioxid de carbon. Airbus pare însă tot mai aproape de o soluție care ar putea schimba radical acest calcul: un motor bazat pe pile de combustie cu hidrogen, capabil să elimine complet emisiile de CO2 și de oxizi de azot în timpul zborului.
Producătorul european de aeronave a confirmat, împreună cu compania germană MTU Aero Engines, intenția de a înființa o companie comună dedicată dezvoltării și comercializării unui motor complet electric, alimentat cu pile de combustie pe bază de hidrogen. Anunțul, făcut pe 7 iulie 2026, continuă memorandumul de înțelegere semnat de cele două firme la salonul aeronautic de la Paris, în iunie 2025.
Potrivit comunicatului comun al celor două companii, parteneriatul urmărește să accelereze dezvoltarea tehnologică, proiectarea, testarea și certificarea unui sistem de propulsie considerat revoluționar pentru industria aviatică. Noua entitate va fi susținută integral de resursele tehnice și echipele de inginerie ale ambelor companii, iar operațiunile ar urma să înceapă efectiv în 2027, sub rezerva aprobărilor din partea autorităților de reglementare europene și naționale.
Dr. Stefan Weber, vicepreședinte senior pentru inginerie și tehnologie la MTU Aero Engines, a explicat miza proiectului: „Obiectivul nostru ambițios este să deschidem calea către un sistem de propulsie sigur, fiabil și economic, dezvoltat de la zero, care să contribuie la o aviație neutră din punct de vedere climatic”. Compania germană a precizat totodată că își dorește să acopere întregul ciclu de viață al tehnologiei, de la dezvoltare și testare, până la certificare și comercializare.
Cum funcționează, tehnic, un motor pe pile de combustie cu hidrogen?
Spre deosebire de motoarele clasice cu combustie a hidrogenului, o pilă de combustie generează electricitate printr-o reacție electrochimică între hidrogen și oxigen. Singurul produs secundar rezultat este apa, ceea ce elimină complet emisiile poluante specifice motoarelor tradiționale alimentate cu combustibili fosili. Energia electrică obținută astfel ar urma să acționeze motoarele aeronavei, într-un mod similar celui folosit deja la unele vehicule terestre electrice cu hidrogen.
Combinația de expertiză a celor două companii pare potrivită pentru un asemenea proiect. Airbus aduce experiența acumulată în programele sale de aeronave comerciale și cunoștințele legate de manipularea hidrogenului lichid, în timp ce MTU contribuie cu ani de cercetare în domeniul pilelor de combustie și cu expertiza recunoscută în proiectarea, integrarea, validarea și certificarea motoarelor de avion.
Deși potențialul este uriaș, drumul până la un avion comercial alimentat cu hidrogen rămâne unul lung și complicat. Un studiu publicat în 2025, intitulat „Hydrogen as an aviation fuel: Safety concerns and mitigation strategies”, a analizat riscurile asociate utilizării hidrogenului la bordul aeronavelor. Cercetătorii au identificat probleme legate de inflamabilitate, posibile scurgeri, compatibilitatea materialelor și stocare, concluzionând că proprietățile unice ale hidrogenului impun măsuri de siguranță suplimentare și proceduri complet noi de manipulare.
Una dintre cele mai mari provocări ține chiar de stocare. Hidrogenul are o densitate energetică mai mică raportată la volum decât combustibilul clasic de aviație, ceea ce înseamnă că este nevoie de o capacitate de stocare mult mai mare. Soluția vehiculată de industrie implică rezervoare criogenice, capabile să mențină hidrogenul lichid la temperaturi extrem de scăzute, o tehnologie care vine la rândul ei cu riscuri suplimentare legate de scurgeri, acumulare de presiune și posibilitatea unei aprinderi accidentale.
Bateriile electrice, o alternativă discutată frecvent în ultimii ani, nu par o soluție viabilă pe termen scurt pentru aviația comercială. Tehnologia actuală de stocare a energiei este considerată prea grea pentru a fi folosită eficient la bordul unei aeronave, motiv pentru care hidrogenul rămâne, deocamdată, cea mai promițătoare alternativă la combustibilii fosili.
Cum se încadrează acest proiect în strategia Airbus?
Parteneriatul cu MTU vine la un an după Airbus Summit, unde compania a prezentat o foaie de parcurs actualizată pentru programul său ZEROe. Lansat încă din 2020, ZEROe reprezintă efortul pe termen lung al Airbus de a dezvolta prima sa aeronavă comercială alimentată cu hidrogen. După ce a testat inițial mai multe concepte de propulsie bazate pe hidrogen, compania a ales pilele de combustie drept direcția principală de dezvoltare, în urma unor teste extinse pe prototipuri.
Airbus a finalizat deja mai multe runde de testare pentru componente esențiale ale sistemului și plănuiește să înceapă testele la sol imediat ce noua companie comună va deveni operațională, în 2027. Dincolo de partea strict tehnică, cele două companii au anunțat că vor continua să susțină dezvoltarea unei economii a hidrogenului în aviație, alături de cadrul de reglementare necesar pentru ca zborurile alimentate cu hidrogen să devină realitate la scară largă.
Va deveni hidrogenul viitorul aviației comerciale?
Răspunsul rămâne, cel puțin pentru moment, incert. Provocările tehnice legate de stocare și siguranță sunt semnificative, iar certificarea unui motor complet nou pentru aviația comercială este, în mod tradițional, un proces de ani de zile. Totuși, angajamentul a două dintre cele mai importante companii din industria aerospațială europeană arată că hidrogenul este privit tot mai serios ca soluție reală pentru decarbonizarea zborurilor, nu doar ca un concept experimental.
