O nouă analiză riguroasă a literaturii medicale oferă, în sfârșit, un set clar de recomandări dietetice pentru persoanele care suferă de constipație cronică. Printre vedetele recunoscute științific se numără kiwi, pâinea de secară și anumite suplimente.
Aproximativ 16% din populația lumii se confruntă cu constipația, iar pentru o parte semnificativă dintre aceștia, problema devine un coșmar constant. Deși medicii au recomandat în mod tradițional o dietă bogată în fibre, un nou ghid elaborat de cercetători din Marea Britanie arată exact ce produse au cel mai puternic sprijin științific.
Concluziile, avizate de Asociația Dietetică Britanică (BDA), reprezintă primele linii directoare dietetice bazate pe dovezi riguroase pentru gestionarea acestei probleme de sănătate frustrante.
Constipație. Un răspuns clar la o problemă cronică
„Constipația cronică poate avea un impact enorm asupra vieții de zi cu zi a unei persoane,” a declarat autorul principal, Eirini Dimidi, cercetător în nutriție la King’s College London. „Pentru prima dată, am oferit o direcție clară asupra abordărilor dietetice care pot ajuta cu adevărat și care sunt cele ce nu au dovezi clare.”
Constipația afectează între 9% și 20% din adulții din SUA și devine din ce în ce mai frecventă odată cu înaintarea în vârstă, atingând o treime din persoanele de peste 65 de ani. În majoritatea cazurilor, nu există o singură cauză medicală cunoscută, ci mai degrabă factori legați de stilul de viață, cum ar fi dieta.
Cercetătorii au analizat date din 75 de studii clinice controlate și randomizate, folosind sistemul GRADE (Grading of Recommendations, Assessment, Development and Evaluation) pentru a clasifica atât nivelul de dovezi, cât și puterea fiecărei recomandări.
Topul alimentelor și suplimentelor recomandate
În total, cercetătorii au formulat 59 de recomandări, evidențiind intervențiile care ar putea aduce beneficii pentru majoritatea persoanelor cu constipație cronică.
Alimente puternic recomandate sunt fructul de Kiwi, pâinea de secară, apa cu conținut ridicat de minerale alături de suplimente precum fibrele de Psyllium, oxidul de magneziu și probioticele (deși tulpina specifică optimă rămâne neclară).
Interesant este că autorii nu au găsit suficiente dovezi solide pentru a susține vreo abordare dietetică integrală, inclusiv dietele general „bogate în fibre”. Deși fibrele rămân esențiale pentru sănătatea generală, studiile viitoare vor trebui să identifice cu precizie cele mai eficiente regimuri.
„Capacitatea de a îmbunătăți această afecțiune prin schimbări dietetice le-ar permite oamenilor să-și gestioneze mai mult simptomele și, sperăm, să-și îmbunătățească calitatea vieții,” a adăugat Dimidi.
Ghidul a fost publicat simultan în jurnalele Journal of Human Nutrition & Dietetics și Neurogastroenterology & Motility.
