Cercetătorii de la Școala de Medicină Dentară a Universității Rutgers din SUA afirmă, într-un nou studiu, că o apă de gură pe bază de plante poate distruge selectiv bacteriile „rele”, protejându-le în același timp pe cele „bune” și având un impact minim asupra țesuturilor gingivale.
Știința modernă recunoaște tot mai mult importanța microbiomului oral – ecosistemul complex de bacterii, fungi și virusuri care trăiesc în gura noastră. Asemenea microbiomului intestinal, un echilibru sănătos al celui oral este crucial pentru sănătate. Bacteriile benefice ajută la digestie și la protecția împotriva celor patogene, responsabile de carii, boli gingivale și respirație urât mirositoare.
„Asistăm la o schimbare de paradigmă,” a declarat Georgios Kotsakis, decan asistent pentru cercetare clinică la Rutgers și autorul corespondent al studiului. „Trecem de la eradicarea tuturor bacteriilor la o abordare axată pe selectivitate. Vrem să menținem bacteriile bune în viață, în timp ce le țintim pe cele rele.”
O comparație directă
Studiul, publicat în jurnalul Frontiers in Oral Health, a comparat efectele a trei tipuri de apă de gură în condiții de laborator. Produsul testat a fost StellaLife VEGA Oral Rinse, o apă de gură pe bază de plante care, conform producătorului, conține ingrediente active precum azadirachta, calendula, echinacea și pătlagină „în diluție homeopatică”. Acesta a fost comparat cu două produse convenționale foarte cunoscute: o apă de gură pe bază de gluconat de clorhexidină 0,12% (vândută sub nume precum PerioGard) și Listerine Cool Mint.
Cercetătorii au evaluat efectul fiecărui produs asupra unor culturi de bacterii specifice (atât benefice, cât și dăunătoare), asupra biofilmelor (comunități bacteriene complexe, similare plăcii dentare) și, crucial, asupra culturilor de celule gingivale umane.
Rezultate promițătoare, dar cu semne de întrebare
Rezultatele au arătat că apa de gură pe bază de plante StellaLife a avut o acțiune antimicrobiană selectivă: a inhibat creșterea bacteriilor patogene asociate cu bolile gingivale (F. nucleatum și P. gingivalis), dar le-a cruțat pe cele benefice (S. oralis, S. gordonii, V. parvula). În contrast, atât clorhexidina, cât și Listerine au ucis fără discriminare ambele tipuri de microbi. De asemenea, în modelele mai complexe de biofilme prelevate de la pacienți reali, produsul pe bază de plante a fost eficient în distrugerea biofilmului dăunător.
La testarea pe celule gingivale umane, clorhexidina a cauzat o moarte celulară semnificativă, iar Listerine a provocat daune moderate. În schimb, produsul StellaLife a arătat o toxicitate minimă, sugerând o compatibilitate mai bună cu țesuturile umane. „Aceste bacterii bune au funcții importante,” a spus Kotsakis. „Ele acționează în sinergie cu țesuturile tale și chiar ucid ele însele o parte din bacteriile rele.”
Halena matinală: De ce apare respirația urât mirositoare dimineața și cum o putem combate eficient
Limitele și finanțarea studiului
Este esențial să privim aceste rezultate promițătoare cu o doză de prudență critică. În primul rând, autorii înșiși recunosc limitele studiului: rezultatele provin din modele de laborator controlate, nu din studii pe subiecți umani, unde condițiile din lumea reală pot diferi. Mecanismul exact prin care produsul pe bază de plante acționează selectiv rămâne neclar, iar efectele pe termen lung nu au fost evaluate.
În al doilea rând, un aspect crucial pentru transparența științifică este sursa de finanțare: studiul a fost finanțat de StellaLife, producătorul apei de gură pe bază de plante testate. Deși acest lucru nu invalidează automat datele, mai ales că au fost publicate într-un jurnal evaluat de colegi (peer-reviewed), el reprezintă un potențial conflict de interese pe care cititorii trebuie să îl ia în considerare. În plus, mențiunea „diluției homeopatice” este controversată, conceptul homeopatiei nefiind susținut de principiile științifice general acceptate, ceea ce face mecanismul de acțiune al produsului și mai greu de explicat.
Guma de mestecat îți umple gura de bucăți de plastic. Un studiu științific
Ce urmează și ce facem până atunci?
Următorul pas logic, după cum a afirmat și dr. Kotsakis, este realizarea unor studii clinice randomizate independente, pe subiecți umani, pentru a valida aceste descoperiri preliminare. Până atunci, sfatul expertului rămâne unul pragmatic: „Dacă te periezi pe dinți și folosești ața dentară ca un dentist – regulat și perfect – s-ar putea să nu ai nevoie de o apă de gură. Dar, în realitate, chiar și cei mai buni dintre noi pot omite unele suprafețe în timpul curățării acasă.”
Mașina ta de spălat miroase urât sau nu evacuează apa? Problema ar putea fi la filtru
Cu o experiență de 10 ani în domeniul jurnalismului IT&C, Marius Ivan este un expert în a traduce complexitatea tehnologică în termeni simpli și ușor de înțeles pentru publicul larg. Pasionat de inovație și tehnologie, el urmărește îndeaproape evoluțiile din industrie și le aduce la cunoștința cititorilor într-un mod captivant și informativ.
Marius a lucrat pentru publicații de top, atât online, cât și offline, unde a acoperit o gamă largă de subiecte, de la lansări de produse noi și tendințe tehnologice emergente, până la probleme de securitate cibernetică și impactul tehnologiei asupra societății. El a intervievat lideri din industrie, experți și utilizatori obișnuiți, oferind cititorilor perspective unice și valoroase asupra lumii tehnologiei.
Pe lângă activitatea sa profesională, Marius este un pasionat de tehnologie și un utilizator avid de gadgeturi. El este mereu în căutarea de noi tehnologii și gadgeturi care să-i facă viața mai ușoară și mai interesantă.