Scoți aragazul pe gaz din bucătărie și pui o plită cu inducție. Nu schimbi medicamentele, nu schimbi locuința, nu schimbi nimic altceva. Rezultatul măsurat într-un studiu american: internările și vizitele la urgențe pentru astm au scăzut cu 70%.
Este primul studiu care testează direct dacă înlocuirea aragazului pe gaz cu unul electric îmbunătățește simptomele de astm. Autorul principal este Ashwini Sehgal, profesor de medicină la Case Western Reserve University, iar rezultatele au apărut în revista Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice.
Sehgal a descris singur experimentul într-un articol publicat de The Conversation sub licență Creative Commons. „Sunt medic și cercetător medical, iar colegii mei și cu mine am finalizat recent primul studiu care examinează dacă înlocuirea aragazelor pe gaz cu plite electrice poate îmbunătăți simptomele de astm”, scrie el.
De ce contează aragazul pe gaz pentru plămâni
Peste o treime din gospodăriile americane gătesc pe gaz natural. Arderea gazului produce dioxid de carbon, principalul motor al schimbărilor climatice, dar și dioxid de azot și alți compuși care irită căile respiratorii. Bucătăria devine, practic, o sursă de poluare interioară pe care puțini o contabilizează.
Persoanele care au deja o afecțiune respiratorie sunt cele mai expuse. În Statele Unite există aproximativ 28 de milioane de astmatici. O analiză care a cumulat peste 40 de studii a găsit o corelație între nivelurile de dioxid de azot și severitatea simptomelor de astm.
Pentru referință, Organizația Mondială a Sănătății recomandă în ghidurile sale de calitate a aerului o valoare medie pe 24 de ore de 25 de micrograme pe metru cub pentru dioxidul de azot. În bucătăriile fără hotă care evacuează afară, vârfurile de la gătit depășesc frecvent acest nivel.
Cum a fost făcut studiul
Au participat 85 de adulți și copii cu astm slab controlat, care locuiau în case sau apartamente cu aragaz pe gaz. Nivelul de control al bolii a fost stabilit prin răspunsurile la un chestionar standardizat, care întreabă despre simptome concrete, limitări ale activității și folosirea medicației de urgență, adică a inhalatoarelor cu acțiune rapidă.
Intervenția a fost completă și gratuită pentru participanți. Echipe de instalatori au demontat aragazele pe gaz, au capsat în siguranță conductele, au montat prizele electrice necesare și au instalat plite electrice cu inducție. Alegerea inducției a fost deliberată: se încălzește și se răcește rapid, este mai sigură și mai ușor de curățat decât plitele electrice cu rezistență.
Evaluarea s-a făcut înainte de schimbare și apoi la două-trei luni după. În paralel, monitoare de calitate a aerului au măsurat nivelul de dioxid de azot din interior pe perioade de câte șapte zile, înainte și după înlocuire.
Cifrele rezultate
În medie, participanții au trecut de la simptome moderate la simptome ușoare. Vizitele la urgențe și internările pentru astm au scăzut cu 70%. Zilele de absență de la muncă sau de la școală din cauza astmului au scăzut cu aproximativ 80%. În același timp, nivelul de dioxid de azot din interior a coborât cu 70%.
Comparația pe care o face autorul este cea mai relevantă pentru un pacient. „Rezultatele au fost izbitoare: îmbunătățirile simptomelor de astm după schimbarea plitei au fost similare cu, sau chiar mai mari decât, cele raportate în studiile clinice ale medicamentelor folosite frecvent pentru astm”, scrie Sehgal.
Aproximativ 80% dintre participanți au avut îmbunătățiri semnificative.
Preferința utilizatorilor a fost o surpriză
Industria gazului își promovează produsele ca fiind superioare la gătit. Participanții la studiu au ales altfel. 98% au declarat că sunt satisfăcuți sau foarte satisfăcuți de plita cu inducție, față de doar 41% care spuneau același lucru despre aragazul pe gaz.
Explicația tehnică ajută: o plită cu inducție transferă spre vas în jur de 85-90% din energia consumată, în timp ce un arzător pe gaz pierde o mare parte din căldură în aer. Diferența se simte la viteza de fierbere și la controlul temperaturii.
Ce nu demonstrează studiul
Autorul enumeră limitele fără ocolișuri. Numărul de participanți a fost mic, iar urmărirea a durat doar câteva luni. Nu a existat un grup de comparație care să păstreze aragazul pe gaz, ceea ce slăbește puterea statistică a concluziei. Iar rezultatele s-ar putea să nu se aplice persoanelor cu forme ușoare de astm.
Studiul nu spune nici că înlocuirea plitei vindecă astmul. Sehgal insistă pe acest punct: pacienții trebuie să continue tratamentul prescris și să reducă expunerea la ceilalți factori declanșatori, precum fumul de cigară, acarienii, polenul și infecțiile respiratorii virale.
Problema banilor
Costul este obstacolul principal, atât în Statele Unite, cât și în afara lor. Într-o casă americană nouă, o plită electrică plus instalarea costă în jur de 1.500 de dolari. Dar majoritatea participanților la studiu locuiau în clădiri construite înainte de 1960, iar cercetătorii au cheltuit în medie 7.000 de dolari pe gospodărie doar pentru modernizarea instalației electrice.
De aici propunerea autorului: dacă statul sau asigurătorii de sănătate ar subvenționa înlocuirea plitelor pentru pacienții cu astm slab controlat, economia făcută la urgențe și internări ar putea acoperi investiția.
Există deja un precedent la scară națională. Între 2015 și 2021, guvernul din Ecuador a subvenționat 750.000 de gospodării, adică o zecime din totalul locuințelor din țară, pentru trecerea de la gaz la inducție. Gradul de adoptare a programului s-a corelat cu scăderi ale internărilor pentru boli respiratorii.
În țările în curs de dezvoltare, bariera nu este doar prețul plitei. Instalațiile electrice subdimensionate și rețelele instabile complică tranziția. Dar acolo unde poluarea aerului este severă și bolile pulmonare sunt frecvente, calculul poate ieși în favoarea schimbării.
Ce poți face concret
Recomandarea autorului pentru pacienți este prudentă. Cine are astm slab controlat poate lua în calcul renunțarea la gaz, în funcție de resurse și de circumstanțe. Medicii, la rândul lor, ar putea întreba pacienții despre tipul de plită și să le explice riscul.
Sehgal extinde discuția și către constructori, proprietari care închiriază și restaurante, pentru că alegerea echipamentului afectează sănătatea celor care vor gătit acolo ani de zile.
Dacă înlocuirea nu este posibilă acum, măsurile de bază rămân valabile: folosește hota la fiecare gătit și asigură-te că evacuează afară, nu doar recirculă aerul, și aerisește bucătăria. Merită citit și ce am scris despre riscurile uscării rufelor în casă și despre reziduurile din mașina de spălat vase, două surse de probleme la fel de discrete.
Am relatat anterior și primele concluzii ale acestui studiu, iar articolul semnat de autor adaugă acum detaliile de cost și comparația cu programul din Ecuador.
Sursa: articolul semnat de Ashwini Sehgal, profesor de medicină la Case Western Reserve University, din The Conversation, sub licență Creative Commons. Studiul a fost publicat în Journal of Allergy and Clinical Immunology: In Practice.
