”Bomba Țarului”, un pericol pentru omenire! Încălzirea Arcticii provoacă efecte incredibile

Data: 29/10/2021 | Autor: .

”Bomba Țarului” a explodat cu o forță de 50 de milioane de tone sau de 3.333 de ori mai mare decât cea lansată de SUA la Hiroshima

În 1961, URSS a testat deasupra Mării Barents o bombă nucleară uriașă. ”Bomba Țarului” a explodat cu o forță de 50 de milioane de tone sau de 3.333 de ori mai mare decât cea lansată de SUA la Hiroshima, în cel de-Al Doilea Război Mondial. Deșeurile nucleare au ajuns sub gheața din Arctica, iar efectele le-am putea simți cât de curând.

Cercetătorii de la Universitatea Aberystwyth din Marea Britanie trag un semnal de alarmă privind efectele nebănuite ale încălzirii permafrostului din zona Arcticii.

Potrivit Daily Mail, topirea gheții din regiunea arctică va elibera substanțele radiaoctive extrem de nocive provenite din testele cu bombe nucleare din epoca Războiului Rece, efectuate de Uniunea Sovietică, dar și de Statele Unite.

Experții avertizează că, după cercetările realizate, zona polară se încălzește de trei ori mai repede decât media globală.

Ziua în care „Bomba Țarului”, cea mai puternică din istorie, a căzut  deasupra omenirii. „Spectacolul a fost fantastic, ireal, supranatural” |  Digi24

Specialiștii au evidențiat faptul că cele 130 de bombe nucleare testate în atmosfera arctică de Uniunea Sovietică, în perioada 1965 – 1990, au lăsat în urmă niveluri ridicate de substanțe radioactive, foarte periculoase pentru sănătatea oamenilor.

Printre ele se află o bombă nucleară uriașă. ”Bomba Țarului” a explodat cu o forță de 50 de milioane de tone sau de 3.333 de ori mai mare decât cea lansată de SUA la Hiroshima.

Deșeurile nucleare, dacă sunt eliberate de sub gheața arctică, pot fi extrem de toxice pentru oameni și animale, iar virusurile vechi de mii de ani, aflate în calotă ar putea fi dăunătoare pentru societate.

”Analiza noastră a identificat modul în care apar alte riscuri, în urma încălzirii Arcticii. A fost mult timp un fel de congelator pentru o serie de lucruri dăunătoare, nu doar pentru gazele cu efect de seră.

Trebuie să înțelegem mai multe despre soarta acestor microbi și a poluanților și a materialelor nucleare, pentru a afla amenințările, care pot apărea”, a declarat dr. Arwyn Edwards, biolog la Universitatea Aberystwyth și autorul principal al studiului.

A plouat cu bombe în Arctica

Bomba Ţarului”, cea mai puternică bombă nucleară creată vreodată, de 1.400  de ori mai puternică decât cele de la Hiroshima şi Nagasaki - 7est.ro -  Stiri Iasi, stiri locale, nationale si internationale

Testele nucleare ale URSS au folosit 224 de dispozitive explozive care au eliberat aproximativ 265 de megatone de energie nucleară. De asemenea, URSS-ul a ”aruncat” peste 100 de submarine nucleare scoase din funcțiune în Mările Kara și Barents, din apropierea zonei arctice.

Și Statele Unite au contribuit la acumularea deșeurilor nucleare din permafrostul din Groenlanda, datorită instalației sale de cercetare Camp Century. Facilitatea a fost dezafectată în 1967, dar deșeurile au rămas sub gheața care în prezent se topește.

Bomba țarului, cea mai mare bombă din istorie

Bomba țarului  fost o bomba cu hidrogen in 3 stadii, fabricata de Uniunea Sovietica sub numele oficial de RDS-220, numele de cod fiind Ivan (Иван). Proiectul initial prevedea o putere echivalenta de 100 megatone TNT, redusa mai apoi la 50 megatone, pentru limitarea contaminarii radioactive.

A fost detonata la 30 octombrie 1961, in arhipelagul Novaia Zemlia. Scopul ei a fost doar demonstrarea capacitatii tehnologiilor militare ale URSS; s-a construit un singur exemplar, cea detonata, iar o macheta se afla in prezent la Muzeul armelor nucleare rusesti din Saro. Bomba a avut masa de 27 tone, si era de forma unui cilindru lung de 8 m avand diametrul de 2,1 m. Este una din cele mai „curate” bombe atomice create vreodata, 97% din energia ei fiind data de reactia de fuziune nucleara (care nu produce reziduuri radioactive).

 

Bomba a fost lansata dintr-un bombardier Tu-95V special modificat pentru a o putea transporta si acoperit pentru protectie cu o vopsea speciala reflectorizanta. A fost lansata de la altitudinea de 10500 m si a detonat la 4000 m deasupra solului la 188 secunde de la lansare. Pentru a-i incetini caderea s-a folosit o parasuta de 800 kg, dand astfel timp avionului sa se indeparteze suficient (45 km). Comandantul misiunii si totodata pilotul bombardierului strategic a fost maiorul Andrei Durnovtev, ulterior ridicat la gradul de locotenent colonel si facut erou al URSS. Un al doilea avion de tip Tu-16 a observat si inregistrat testul.

Explozia a avut loc la 11:32 AM ora Moscovei (30 octombrie 1961), deasupra poligonului militar (coordonate aproximative 73.85 N, 54.50 E) din Golful Mitiusciha la 55 km nord de localitatea Severnai si la 250 km nord de Belusia. Mingea de foc a avut un diametru de 5–7 km. Lumina exploziei a fost atat de puternica incat a fost zarita de la 1000 km distanta. Ciuperca atomica s-a ridicat la 64 km inaltime si a avut un diametru de 30–40 km. Toate cladirile din Severnai au fost distruse.

La sute de kilometri distanta casele din lemn au fost distruse si cele din caramida si-au pierdut acoperisurile, ferestrele si usile. Comunicatiile radio au fost intrerupte timp de aproape o ora. Explozia a putut fi vazuta si simtita pana in Finlanda, spargand si geamuri. Undele de soc atmosferice au facut inconjurul planetei de 3 ori. Oamenii care s-ar fi aflat la mai putin de 100 km ar fi suferit arsuri de gradul 3. Caldura s-a simtit pana la 270 km. Socul seismic a masurat 5-5,25 grade pe scara Richter. Puterea degajata in cele 39 nanosecunde ale exploziei a fost de 5,4×1024 watt (5,4 yottawatt), aproximativ 1,4% din puterea Soarelui.

SUA au estimat initial puterea bombei la 57 megatone, cifra preluata si de Hrusciov in memoriile sale. Dupa 1991 aceasta cifra a fost revizuita la 50 megatone conform documentelor sovietice.