De la descoperirea sa într-o zonă muntoasă din apropierea orașului Olancha, Artefactul Coso (Coso Artifact) a devenit unul dintre cele mai celebre și controversate cazuri de OOPART (Out of Place Artifacts – artefacte în locul nepotrivit), obiecte care par să sfideze cronologia istorică. Găsit încapsulat într-o rocă, obiectul a fost rapid revendicat de adepții teoriilor conspirației ca dovadă a civilizațiilor avansate uitate, a călătorilor în timp sau chiar a vizitelor extraterestre.
Coso Artifact. Descoperirea care a zguduit istoria
Povestea începe în februarie 1961, când trei colecționari amatori de minerale – Wallace Lane, Virginia Maxey și Mike Mikesell – căutau geode în Munții Koso, California. Mikesell a tăiat o rocă pe care o credea a fi o geodă, dar care i-a distrus lama de ferăstrău. În interior, a descoperit un obiect compus din metal și ceramică, înconjurat de un înveliș hexagonal.
Cei care au examinat artefactul au descris un cilindru din porțelan alb, cu o tijă metalică subțire în centru, înconjurată de un strat corodat de cupru și un strat exterior de material dur. Elementul cel mai șocant a fost afirmația inițială, atribuită unui geolog neidentificat, care ar fi datat roca la cel puțin 500.000 de ani vechime – cu sute de mii de ani înainte ca omul modern să fi dezvoltat o astfel de tehnologie.
Teoriile extreme: De la Atlantis la extratereștri
Incompatibilitatea dintre un obiect metalic-ceramic și vârsta geologică a rocii a catapultat artefactul Koso în centrul pseudostiinței.S-a speculat că obiectul ar fi o rămășiță a unei civilizații umane hiper-avansate, care a existat cu jumătate de milion de ani în urmă.
Teoria OZN-urilor susține că artefactul este o dovadă a vizitatorilor preistorici care au lăsat în urmă tehnologie neînțeleasă. O altă ipoteză populară este aceea că un călător în timp din viitor ar fi scăpat accidental obiectul în timpul unei incursiuni în trecutul îndepărtat.
Soluția sceptică: O bujie Champion din anii ’20
Contrar teoriilor fantastice, investigațiile ulterioare realizate de experți și sceptici au ajuns la o concluzie mult mai pragmatică, demontând misterul.
O analiză bazată pe radiografii și expertiza colecționarilor de bujii din acea perioadă a identificat obiectul ca fiind o bujiie Champion specifică, folosită frecvent pe motoarele Ford Model T în anii 1920. Tijele metalice, învelișul de cupru și cilindrul ceramic corespundeau designului vechi al bujiilor.
Experții geologi au infirmat rapid presupunerea că materialul exterior ar fi o geodă veche de 500.000 de ani. S-a stabilit că „roca” era de fapt un nodul de oxid de fier (hematit) și argilă întărită. Astfel de concrețiuni de oxid de fier se pot forma în decurs de câteva decenii în jurul unui obiect metalic care ruginește rapid (în acest caz, bujia).
Zona Munților Koso era un loc activ de extracție minieră în anii 1920. Explicația cea mai logică este că bujia a fost aruncată de la un utilaj folosit în acele operațiuni și s-a încapsulat natural în argila bogată în minerale.
În ciuda faptului că teoria bujiei din anii ’20 este unanim acceptată de știința convențională, Artefactul Koso continuă să apară în mod regulat pe listele de artefacte inexplicabile. Deși misterul a fost, cel mai probabil, rezolvat, el servește ca un exemplu clasic al modului în care o combinație de identificare greșită, geologie neînțeleasă și dorința de a crede poate transforma un obiect modern într-o „dovadă” a unei istorii umane secrete.
Piatra Benben. Celebrul artefact din Egiptul antic, un mister încă neelucidat
