Cafeaua nu va dispărea din rutina de dimineață, dar va arăta altfel. Motivul e simplu și incomod: încălzirea globală șterge de pe hartă exact terenurile pe care cultivarea cafelei funcționează astăzi cel mai bine.
Cafeaua este a doua cea mai valoroasă marfă tranzacționată legal la nivel mondial, după petrol. Potrivit PBS, oamenii beau zilnic aproximativ 2,25 miliarde de cești. Puține produse agricole au o expunere atât de mare la schimbările climatice.
Există peste 100 de specii de Coffea, dar aproape întregul consum global vine din doar două: Coffea arabica și Coffea canephora, cunoscută drept robusta. Ambele au nevoie de climat tropical, motiv pentru care toate marile țări producătoare se află în tropice sau în apropierea lor.
Brazilia conduce detașat, cu o recoltă de peste trei ori mai mare decât a Indoneziei, aflată pe locul al doilea. Urmează Columbia, Coasta de Fildeș și Etiopia. Toate aceste țări resimt deja creșterea temperaturilor și înmulțirea fenomenelor extreme, de la secete la inundații.
Ce arată studiul din PLOS One despre cultivarea cafelei
Anul 2025 s-a numărat printre cele mai calde trei din istoria măsurătorilor, împreună cu cei doi ani anteriori. Tendința este clară, iar scenariul unei creșteri de trei grade Celsius peste nivelurile preindustriale până în 2050 pare tot mai greu de evitat.
Un studiu publicat în 2022 în revista PLOS One, semnat de Roman Grüter și colegii săi, a modelat pe calculator reacția cafelei și a altor culturi la aceste schimbări. Concluzia este brutală: chiar dacă încălzirea ar fi limitată la 1,6 grade Celsius, suprafața potrivită pentru cultivarea cafelei s-ar reduce cu 50% până în 2050. Temperaturile ar urca pur și simplu prea mult pentru ca plantele să rămână sănătoase.
Există și un mecanism mai puțin evident. Modificările de temperatură și de regim al precipitațiilor schimbă pH-ul solului, iar o regiune profitabilă se poate transforma într-un teren neproductiv. Efectul seamănă cu cel al ploilor acide. Același studiu a identificat scăderea pH-ului solului drept factor de pierdere a terenurilor în America de Sud, Africa Centrală și Asia de Sud-Est, cele trei zone principale de cultură.
Bolile și dăunătorii profită de căldură
Temperaturile mai ridicate favorizează dăunătorii și agenții patogeni, care se răspândesc mai ușor. Cel mai costisitor rămâne rugina frunzelor de cafea, o infecție fungică responsabilă de mai multe pierderi de recoltă decât orice altă boală a plantei.
Pentru fermieri, combinația este toxică: mai puțin teren potrivit, soluri mai acide și presiune sporită din partea bolilor. Prețul final ajunge, inevitabil, în ceașcă.
Soluția stă în speciile uitate
Aici intervine partea optimistă. Dacă arabica și robusta pierd teren, unele dintre celelalte peste 100 de specii de Coffea pot prelua rolul.
Cel mai promițător candidat este Coffea stenophylla, originară din pădurile din Sierra Leone. A fost cultivată pe scară largă în trecut, dar colonizatorii britanici au abandonat-o în favoarea randamentelor mai mari ale robustei. A devenit atât de rară încât, la un moment dat, nu a mai fost văzută în stare sălbatică timp de peste o jumătate de secol. A fost regăsită în 2018, iar degustările au arătat un profil apropiat de o arabica de calitate foarte bună.
Avantajul decisiv este altul: stenophylla rezistă la căldură mult mai bine decât arabica sau robusta. Alte variante cu potențial sunt Coffea zangueberiae, din Africa de Est, și Coffea excelsa, din Africa Centrală. Ambele tolerează temperaturi mai mari și consumă mai puțină apă decât speciile cu care ne-am obișnuit.
Diversificarea consumului către mai multe specii devine, așadar, o condiție de supraviețuire pentru industrie, nu o modă de nișă.
De ce merită să ne pese
Dincolo de gust și de preț, cafeaua rămâne una dintre cele mai studiate băuturi din alimentația modernă. Cercetările sugerează efecte asupra ficatului, așa cum am arătat în articolul despre studiul pe peste 130.000 de oameni, dar și limite clare de consum, discutate în materialul despre cât de multă cafea este prea multă pentru inimă.
Iar dacă tot va trebui să ne obișnuim cu boabe noi, merită reținut că rezultatul din ceașcă depinde și de detalii banale. Un exemplu bun este explicația despre rolul apei în extracția cafelei.
Surse
Datele și concluziile provin din estimările PBS privind consumul zilnic, precum și din studiul Grüter și colab., publicat în PLOS One în 2022.
