Românii care au mașini vechi ar putea plăti până la 1.900 de lei pentru poluarea mediului, potrivit unei propuneri a ACAROM, asociația constructorilor auto. Proiectul îi vizează pe cei care își cumpără o mașină veche și poluantă, pentru care ar urma să plătească o nouă taxă de achiziție plătibilă la înmatriculare. Totodată, acestora le-ar crește și impozitul local, în funcție de norma de poluare.
Astfel de taxe există deja în Germania, Franța și Olanda.
În prezent, impozitarea se face în funcție de capacitatea cilindrică a motorului.
„O mașină veche de 20 de ani, în normă de poluare EURO 2, va avea de plătit undeva între 350 și 400 de euro. Nu e definit 100%, am vorbit de achiziție. Nu numai că achiziționăm o mașină veche care poluează, dar vrem s-o ținem. După ce că ea are 15-20 de ani, vrem s-o mai ținem 10 ani (…) Astăzi suma [de plată] e undeva la 160-170 de lei pe an. De mâine am dori să se ia în calcul norma de poluare, iar în funcție de asta, dacă automobilul e EURO 2 sau EURO 3, vorbim probabil de 1.800 – 1.900 de lei pe an”, a declarat Mihai Bordeanu, director general automobile Dacia.
Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe și Country Head Romania, a declarat, pentru Profit.ro, că în esență, pentru o mașină Euro 6 de ultimă generație, cu emisii reduse de CO2, undeva sub 120 grame, pentru o cilindree de la 1 la 1.000 (păstrăm componenta asta, nu o înlăturăm, ci doar adăugăm ceva la ea) azi plătești 35 de lei, mâine vei plăti 37, deci nu e mare, mașina e nouă, nu poluează.
Pentru o mașină Euro 2, acum plătești un impozit de 117 lei și în propunerea noastră vei plăti 1.900 lei. Omul care vrea să polueze va avea acest drept. Numai că, în loc să plătească 100 lei, va plăti pentru cea mai poluantă aproape 2.000 de lei”, a exemplificat directorul Dacia cel mai mare impozit la o mașină cu motor de mici dimensiuni.
Statul dă asigurări că oamenii săraci vor putea să își permită în continuare o mașină
Managerul Dacia a adăugat că lucrurile trebuie aduse într-un echilibru, astfel încât nici cei vulnerabili să nu ajungă să nu-şi mai permită o maşină şi, în acelaşi timp, „să nu avem bolizi cu mii de centimetri cubi capacitate cilindrică” şi cu un impozit foarte mic, aproape simbolic, în comparaţie cu ţările vest-europene.
„Pentru că de acolo exact acele maşini sunt vândute la preţuri mici, care costă foarte mult la capitolul impozit local din cauza poluării, şi de aceea devenim noi o ţară de destinaţie pentru maşinile second-hand”, a punctat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
„La persoanele fizice nu poţi tot timpul să taxezi în funcţie de kilometrii parcurşi, pentru că este foarte complicat. Acolo mai mult ca sigur trebuie să mergem pe norma de poluare, pe vechimea maşinii şi pe o filosofie gândită împreună cu autorităţile locale”, a spus Tanczos Barna.
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat, la finele lunii ianuarie, într-un interviu acordat AGERPRES, că în lunile iunie-iulie trebuie depusă cererea de plată 4 din PNRR, care are o serie de puncte sensibile, printre care şi taxarea mijloacelor de transport poluante.
„Avem Legea taxării mijloacelor de transport poluante. Să nu uităm că este o transpunere de Directivă a Uniunii Europene, a certificatelor ITS. Toate statele membre au obligaţia transpunerii directivei şi, odată cu aceasta, o schimbare a mecanismului de impozitare pentru mijloacele de transport, astfel încât cele poluante vor plăti această taxă privind certificatele ITS şi emisiile proporţional cu nivelul de poluare”, spunea Boloş.
România are unul dintre cele mai vechi parcuri auto din Europa. Peste 3 milioane de autoturisme au mai mult de 20 de ani, 3,7 milioane au între 10 și 20 de ani și doar aproximativ 300 de mii sunt autoturisme noi.
Numai anul trecut, de pildă, au fost înmatriculate peste 300 de mii de mașini second-hand, în ușoară creștere față de 2023.